Cu ce sumă am trăit „rezonabil” într-o lună în România (că 2 600 de lei este o aberație)

Prima dată când am citit despre studiul făcut public de autorități care ar arăta că o familie cu doi copii din România poate trăi „rezonabil” cu 2 600 de lei pe lună, m-am gândit la deputatul ALDE Remus Borza care, în urmă cu doi ani, a zis exact așa: „Nimeni nu poate trăi cu o mie de euro pe lună!”.

Ce înțeleg eu de aici? Când e vorba să ceri măriri de salarii pentru parlamentari, o mie de euro pe lună e prea puțin pentru România, dar în același timp restul oamenilor ar putea trăi rezonabil cu 500 de euro (pentru patru persoane).

Bun, m-am calmat între timp, dar am zis să fac un calcul ca să văd cât mă costă totuși viața într-o lună normală, fără concedii, distracții sau ieșiri la restaurante de fițe. Poate, de fapt, viața e mai ieftină decât am crezut până acum.

Precizez că sunt un bărbat însurat cu doi copii, care trăiește într-un apartament cu trei camere din sectorul 4, București.

Comisia de Insolvență la Nivel Central, din care fac parte, printre alții, reprezentanți ai Ministerului Muncii, a publicat recent în Monitorul Oficial o Decizie privind aprobarea Criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil. Potrivit acestei decizii, o familie formată din doi adulți și doi copii poate trăi „rezonabil” cu 2 600 de lei lunar - valoarea coșului minim lunar. Mai înțeleg că acest calcul a fost făcut cu scopul de a-i proteja pe datornicii care ajung să nu mai poată să-și plătească datoriile.

Cu 2 600 de lei, susțin autoritățile, o familie cu doi copii în întreținere se poate descurca plătindu-și facturile, mâncarea, transportul, eventualele medicamente și tot ce mai are nevoie, bașca ar putea pune și ceva bani deoparte la sfârșitul lunii, și anume suma de 236 de lei.

Înainte de a mă apuca de socoteli, poate că ar fi indicat să amintesc că, potrivit DEX, „rezonabil” înseamnă ceva „care se menține în limitele normale, obișnuite; care nu are nimic ieșit din comun; fără exagerări; cumpătat”.

Am zis să nu iau ca referință decembrie, când, fiind luna cadourilor și a exceselor, tot omul depășește bugetul lunar. Prin urmare, am calculat cât am cheltuit într-o lună obișnuită - noiembrie, de exemplu.

Autorii calculelor au spus în studiul pe care l-au făcut că o familie formată din doi adulți și doi copii își poate asigura hrana timp de o lună cheltuind fix 1 069 de lei. Asta înseamnă 35 de lei pe zi pentru patru persoane care mănâncă de trei ori zilnic.

Am luat în considerare faptul că de fiecare dată am mâncat acasă, fără să ieșim vreodată la restaurant. În medie, am gătit de două ori pe săptămână: duminică și miercuri. Meniul a fost unul „fără exagerări”, vorba autorilor studiului, și anume ciorbe, sarmale, paste, pilaf, pește, cartofi natur, grătar, fasole, mazăre și diverse salate.

Am adăugat și mâncarea pentru dimineață, că doar nu poți să le dai copiilor sarmale la micul dejun. Nu am stat să fac calculul la centime, dar bugetul alocat alimentației pentru luna noiembrie a fost de aproximativ 1 400 de lei. Asta în condițiile în care niciunul dintre noi nu rupe oalele când vine vorba să mănânce.

Mai departe, gazul, apa și celelalte cheltuieli cu întreținerea în apartamentul de trei camere unde locuiesc cu familia au fost de 475 de lei, în luna noiembrie 2018. Mai punem factura la curent de 120 de lei și ajungem la 600 de lei cheltuieli pentru casă. În noiembrie am avut ghinionul să se spargă o țeavă sub chiuveta de la baie, așa că am dat o sută de lei unui instalator, aici cuprinzând atât materialele cât și manopera.

Până acum am ajuns la suma de 2 100 de lei și am bifat doar mâncarea, întreținerea și o mica reparație în casă.

Dar într-o familie cu patru persoane mai sunt și alte cheltuieli. De exemplu, cei care au făcut studiul de mai sus, care stabilește coșul minim zilnic, susțin că pentru „educație, recreere și cultură” o familie formată din mama, tata și doi copii ar avea nevoie de numai 53 de lei lunar.

Ce să îți spun?

Nu e ca și cum în noiembrie ne-am recreat pe la Sinaia sau, mai rău, în Monaco, dar dintr-un foc am cheltuit aproape de două ori mai mult decât cei 53 de lei „alocați” cu generozitate de Comisia de Insolvență la Nivel Central. Da, am zis să facem și noi „o aroganță” și să mergem la un film la mall, care cu tot cu popcorn și un pahar de Pepsi la dozator a costat aproximativ o sută de lei.

Nici la capitolul transport nu ne-am încadrat în suma avansată de autorii studiului - 215 lei. Și spun asta pentru că, deși am adăugat la această sumă și banii pentru „asigurări persoane, casă și mașină” – 122 de lei, tot am depășit bugetul.

Într-o lună normală, fie că circulăm cu mijloacele de transport în comun (metrou, autobuz, tramvai) sau cu mașina proprietate persoană, inclusiv în weekenduri, prin oraș, nu în afara orașului, cheltuielile ajung la cinci sute de lei.

De sănătate nu mai zic nimic pentru că, în noiembrie, am avut ghinionul ca fata să ia un virus de la școală și să aibă nevoie de tratament medicamentos. Cu totul, timp de zece zile, cât i-am administrat tratamentul prescris de doctor, am cheltuit 140 de lei. Or în studiul autorităților banii pentru sănătate alocați întregii familii (nu numai unuia dintre membri) înseamnă fix 132 de lei.

Asta înseamnă că trebuie să nu ne îmbolnăvim deloc, ori să ne îmbolnăvim pe rând: unul în noiembrie, următorul în decembrie și tot așa până la vindecarea finală.

A, era să uit. Nu am pus la cheltuieli facturile la telefoane (două abonamente și o cartelă: 170 de lei în total) și tv & internet - 56 de lei pe noiembrie.

Am depășit deja suma de trei mii de lei și vreau să vă zic că am mai făcut o imensă prostie. A luat băiatul două note de 10 la matematică și română și i-am promis că îl ducem să ia ceva din meniul de la Mc.

Ce vrei, n-ai cu cine să te cerți că nu e ok să calci pe-acolo. Am lăsat și la Mc vreo 70 de lei, bani care probabil ar însemna „dezmăț” și „opulență” în viziunea celor care au făcut studiul referitor la coșul minim zilnic.

Să mai pun și cheltuielile cu educația? Cu bona sau, după caz, after-school-ul? Deși învățământul de stat este gratuit în România, evident că la școală se cer bani pentru diverse chestii. Nu sunt sume mari, cum se întâmplă la începutul anului școlar, dar se adună și astea. Iar la after-school prețurile sunt de la opt sute de lei în sus, în funcție de condiții.

Nu știu cu ce anume se hrănesc autorii studiului. Poate că ei supraviețuiesc cu aer și nu sunt nevoiți să dea bani pe mâncare. Poate că au toți bunicii în viață, sănătoși și aproape și au cu cine să lase copiii după ce aceștia ies de la școală. Poate că nu se îmbolnăvesc niciodată și astfel nu cheltuie bani pe sănătate. Sau, mai probabil, stau în case RAAPPS, au mașină de serviciu și utilități plătite tot de statul român.

În aceste condiții, da, sunt de acord că familiile lor formate, să zicem, din doi adulți și doi copii pot trăi „rezonabil” cu 2 600 de lei lunar. Însă, o familie care mănâncă normal și, în general, trăiește decent nu se poate descurca doar cu acești bani fără să se simtă presată de sărăcie, de lipsuri și de senzația că a fost condamnată să ispășească o pedeapsă, ceva.

În cazul meu, suma cheltuită într-o lună a fost de 4 300 de lei. Și nu plătesc chirie, ca să ne înțelegem. Cât despre valoarea studiului făcut de statul român poți să tragi și singur o concluzie.