Hoții de lemne ucid pădurari români și nimănui nu-i pasă

„Ne-ați umilit! Ne-ați batjocorit! Ne-ați omorât!”, „Așa nu se mai poate!”, „Vrem să muncim, nu să murim!”, țipă bannere legate de gardurile întinse de jandarmi, în fața Palatului Parlamentului.

Protestul pădurarilor, organizat de Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva, este anunțat la ora zece, dar 20 dintre ei sunt aici cu o oră mai devreme. Pe unii îi recunoști după uniformele verde închis. Pe alții pentru că așază cruci și capace de sicrie cu numele celor șase colegi care au murit în ultimii ani apărând pădurea de hoții de lemne. Așa că acum pădurarii vor să fie dotați cu mașini de teren, uniforme, să aibă salarii mai mari, să iasă la pensie mai devreme și mai ales, să aibă arme de foc. La fel ca polițiștii. În prezent, se apără cu mâinile goale sau cu arme vechi, care au fost scoase în afara legii.

„Hai să-l punem pe [Liviu] Pop aici”, spune Silviu Geană, președintele sindicatului, despre crucea colegului său de 37 de ani, bătut, împușcat cu o armă de vânătoare și aruncat într-o râpă, acum două săptămâni, într-o pădure din Maramureș. Parchetul exclude însă, în acest caz, „povestea cu mafia lemnului”. La câteva zile după, un adolescent din Iași a ucis un pădurar cu o secure.

Tot în octombrie, un pădurar din județul Cluj a fost atacat cu-n cuţit şi ameninţat cu moartea, un silvicultor din zona Dolj a fost lovit intenţionat cu maşina, iar un inginer silvic și doi pădurari din județul Arad au reușit să scape de un agresor care i-a atacat cu un fierăstrău mecanic, spun oficialii Federației Silva.

Șase jandarmi sunt azi la protestul pădurarilor. Unul le filmează toate mișcările. „E a șasea acțiune pe care o facem”, explică Geană. Ultimul protest a fost acum o lună, după ce un pădurar din zona Pașcani a fost lovit în cap cu toporul. Câteva zile mai târziu, un altul, din Neamț, a fost agresat de zece persoane, i-a fost furată arma - o carabină - și a fost amenințat cu moartea.

În ultimii 13 ani, peste 650 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici au fost atacaţi, agresați, răniți grav sau le-au fost distruse mașina, locuința sau alte bunuri, de hoții de lemne, preciza Federaţia Silva luna trecută, într-un comunicat de presă.

„Eu am doi băieți pe care nu i-am lăsat niciodată să se ducă la discotecă. Oamenii aveau necaz pe mine și mi-era frică să nu se răzbune pe ei”, explică Vasile Dumitrașcu, pădurar sosit la protest din județul Ialomița. În cariera de 35 ani a fost alergat cu furci și topoare de 25 de persoane, atacat cu-n cuțit, a primit o muchie de topor pe spate, o furcă în cap și un par în picior. Îmi arată cicatricele. Când îl întreb cum de nu s-a lăsat de meserie, ochii i se umplu de lacrimi și se bate cu pumnul în dreptul inimii.

Problema nu este doar că sunt atacați, ci că hoții scapă de cele mai multe ori. Legea românească impune să ai martor pentru a dovedi agresiunea, iar pădurarii sunt, în majoritatea cazurilor, singuri. Pe când hoții sunt mereu cel puțin doi.

„Noaptea, în pădure, m-am întâlnit cu zece inși beți. Au sărit la mine să mă bată și să mă omoare, după cum amenințau. Am scos pistolul, dar nu am apucat să trag, că venea cineva pe drum, un posibil martor, și au plecat. Dacă trăgeam, legislația nu mă apăra fără martor. Eu nu aveam pe nimeni și ei erau zece inși martori între ei”, explică Deak Rigo Mihaly, pădurar de peste 30 de ani, în zona Ciuc.

Și Mănescu Constantin, pădurar de 15 ani în Gorj, povestește cum a prins hoții noaptea în pădure, a chemat poliția și, într-un final, n-au pățit nimic: „Au găsit trei martori la cârciumă și au scăpat basma curată. Procurorul a spus: martorul te bagă, martorul te scoate”.

În jurul nostru sunt deja două sute de pădurari. Acum nu scandează, „ca să nu fie interpretat politic, nu vrem să supărăm”, îmi explică unul dintre ei șoptit. Dar ei sunt supărați. Toți își doresc adoptarea Statutul Pădurarului, care prevede înarmarea lor cu arme de foc și care acum stagnează la vot. „Din cei peste șase mii de pădurari, doar puțin peste trei mii sunt înarmați, cu pistoale cu gaze sau cu bilă de cauciuc, cu care nu reușesc să sperie nici măcar câinii hoinari. Asta în condițiile în care au în pază sute și mii de hectare”, susținea Silviu Geană, președintele Federației Silva, acum câteva zile.

Până acum 15 ani, pădurarii purtau puști de asalt AKM, produse în România. În 2004, Guvernul Năstase a impus înlocuirea lor cu pistoale, dar nu a dat și normele de aplicare, așa că pădurarii au folosit în tot acest timp armele vechi. Până anul trecut, când Guvernul Dăncilă a publicat într-un final normele, AKM-urile au fost retrase, iar achizițiile de arme noi sunt blocate în licitații. Acum, pădurarii sunt înarmați cu ce apucă. „Eu mă apăr cu telefonul mobil”, spune Dumitrașcu. „Eu mă apăr cu spray cu piper, dar dacă e vânt, îmi vine mie în față. Unui coleg i s-a întâmplat așa cu gazul de la pistol”, spune Drig Valentin, pădurar cu 15 ani vechime, în Neamț.

Pădurarii spun că nu vor arme de foc ca să le folosească. Sunt convinși că numai prezența lor va speria hoții, mai ales când nu au semnal la telefon, ca să cheme Poliția. „Nu vrem armele ca să tragem, ci ca supraveghere, să te vadă hoțul ca organ silvic, așa cum vede organul de poliție. Să se sperie”, spune Cojocaru.

Toți pădurarii stau acum ciorchine în jurul directorului Romsilva, George Mihailescu, care a propus un moment de reculegere de un minut, ce a durat 15 secunde. „Când porți o armă, porți o responsabilitate. Să omori un om e mai rău decât să-l lași să scape”, își instruiește el colegii, în speranța că legea va trece în două săptămâni.

„Astea sunt vorbe, până se îndeplinesc, distanța e mare”, spune cineva din mulțime. Dar vicepreședintele comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, deputatul PSD Păie Dănuț, prezent la protest, asigură că Statutul Pădurarului, deja cu aviz favorabil, va fi votat în plen săptămâna viitoare „Dar să fiți atenți. Într-un parc unde lumea e pașnică, arma nu ar trebui să fie de război”, spune el.

Pădurarii îmi spun că fac cursuri de port armă și trageri anuale la poligon. Unii dintre ei au făcut și armata. „Sunteți siguri că legea asta vă protejează și pe dumneavoastră și pădurea?”, întreabă președintele USR Dan Barna, coborât și el din Parlament, ca să asculte protestatarii. Partidul său a votat în comisiile parlamentare reîntoarcerea Statutului Pădurarului în dezbatere, din cauza pensiilor speciale discriminatorii, de minimum zece salarii, de care nu beneficiază nicio altă profesie în România. Dar pentru pădurari, ăsta este un detaliu, ei știu că USR a votat negativ, chiar dacă proiectul a trecut într-un final cu pensii de cinci salarii. De-asta unii îi răspund la întrebări, alții îl acuză că face campanie electorală: „Noi nu politizăm, trebuia să vă intereseze până acum. N-aveți ce căuta printre noi, când oamenii au murit”, îi strigă un pădurar.

Armele nu sunt singurele revendicări, ei au nevoie și de alte echipamente: mașini, telefoane sau stații de comunicare pentru zonele fără semnal, uniforme sau măcar salarii care să acopere toate astea. În prezent, pădurarii spun că fac paza cu mașinile lor, cu căruța sau la picior, chiar dacă ariile pe care le păzesc sunt de mii de hectare și greu de străbătut.

„Odată la trei luni, după cum sunt drumurile de țară, mașina trebuie reparată. Echipament nu mai am de opt ani. Iar salariul este de 2 200 de lei, deși păzesc 1 500 de hectare și până ajung la serviciu cobor zilnic o pantă de 26 de grade, de nouă kilometri”, spune Drig Valentin. În schimb, hoții sunt dotați foarte bine: „Au cai, mașini și telefoane, te urmăresc când pleci de acasă și se anunță unul pe altul”, zice Cojocaru.

Unii pădurari cer și instalarea de camere video pe drumurile forestiere, care să monitorizeze intrările și ieșirile. „Avem colegi care au făcut asta, și-au luat camere singuri, le urmăresc de pe mobil, care se aprind imediat, doar când trece cineva. De ce nu ne ajută statul cu așa ceva, dacă arme nu ne dau? Dai imaginile în instanță și nu mai scapă hoțul. Acum, vine poliția și-i dă doar amendă zece milioane, că nu poate să dovedească furtul. Iar ție hoții îți amenință familia și rămâi de prost”, spune Mănescu Constantin.

O altă măsură care să țină furtul de lemn la cote mici deja există, din 2014. La aplicația SUMAL sunt conectați toți pădurarii, autoritățile, dar și cetățenii o pot folosi. Ea oferă informații esențiale: ce se taie și unde, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat. Autoritățile au renunțat însă să mai plătească imaginile de satelit care ar fi permis urmărirea exactă și alarmarea Gărzii Forestiere privind posibile tăieri ilegale. Și aplicația Inspectorul Pădurii, care permitea oricui să verifice validitatea unui transport de lemn, a rămas fără mentenanță în lipsa prelungirii contractului cu furnizorii ei.

Astfel, România pierde între trei și nouă hectare de pădure pe oră, o suprafață cât Arena Națională din București. Iar pe an pierde între nouă și 20 de milioane de metri cub pe an. În ultimul deceniu, în România au dispărut 38,6 de milioane de metri cubi de pădure, de două ori mai mult decât în raportările oficiale. Soluții există, dar, după cum îmi spunea mai demult un silvicultor din Dolj, „sunt unii care nu vor, se pun în față și răul învinge mereu”.