Toți rapperii tinereții tale care au început să bage trap în România

Dacă e un gen muzical mai hate-uit decât manele-n România, ăla-i trap-ul. Bine, manelele au istorie, în timp ce trap-ul are abia trei ani de când a apărut în România. Când te raportezi doar la ce ascultați tu și cei din cercul tău social și nu înțelegi ce o să prindă și ce nu, chit că nu-ți place ție neapărat, normal că o să-ți readuci aminte de „old school-ul ăla bun”.

E suficient să te uiți în SUA. Nu mai există rap old school care să fie-n topul Billboard. Totul e trap și pop combinat cu trap.

Am zis de multe ori că trap-ul o să devină mainstream și la noi, dar am primit într-o oră mai multe înjurături decât toate urările de „la mulți ani” primite vreodată pe Facebook. În ciuda înjurăturilor primite de-a lungul timpului, din ce în ce mai mulți artiști români de top încep să bage influențe de trap.

Așa că ți-am făcut o listă cu cei mai cunoscuți. Și, în loc să te arunci la comentarii pline de ură, mai bine ai asculta și-ai realiza că, fie că-ți place sau nu, trap-ul oricum o să crească.

Ți l-ai fi imaginat vreodată pe Tatae (mai nou, Tata Vlad), cu vocea lui de madăfăcar să încerce pe beat sunete specifice de trap ca „He hă hu”?

Te pufnește puțin râsul, într-adevăr, că nu ești obișnuit, dar, pe lângă trupe din aceeași generație, ca La Familia sau Paraziții, ei s-au adaptat, cât să reajungă la publicul tânăr. Ceea ce-i foarte bine pentru Mafia. Nu înseamnă decât că vor să rămână-n industrie. Bine, era de așteptat asta, având în vedere că anul trecut, la concertul aniversar al trupei, de la Arenele Romane, unul din artiștii invitați să cânte-n deschidere a fost Killa Fonic, de la Șatra Benz.

E o strategie eficientă ce face Mafia. Realizează că-s considerați bătrânicioși, nu mai e timpul lor, dar, ca să nu dispară, creează conexiuni cu artiștii care sunt pe val. Nu vor mai fi niciodată locul unu, dar măcar o să-i țină minte lumea drept „ăia care s-au adaptat și n-au început să cânte despre Iisus Hristos sau despre cum nu mai înțeleg tinerii din ziua de azi”, cum se întâmplă deja cu alții.

Din cele trei piese noi, pare că stilul care i-a consacrat e neschimbat, adică au aceleași mesaje sau versuri. Doar sound-ul e ceva mai diferit, adaptat trend-ului.

Spre deosebire de Mafia, CTC s-a menținut având ca public atât puștani de școala generală, cât și adulți cu copii. Și e de apreciat. Rețeta e asemănătoare și-n cazul lor. Se urcă pe trend, schimbă puțin din flow și le merge. Deseori, se fac ironii pe baza versurilor lipsă, a mesajelor și alte bullshit-uri. Da` luați CTC. Na, în plm, dume peste dume, versuri cu substrat, mesaje.

DOC a scos de curând un nou album de hip-hop, cu influențe de trap. Doar ascultă-l și mai vorbim apoi.

Subcarpați e genul de trupă pe care de cinci ani o vezi de cinci ori pe lună la toate festivalurile și toate concertele municipale, dar, în același timp, de fiecare dată fac atmosferă și-ți dau vibe. Așa s-a întâmplat la Electric Castle, unde am fost și eu prezent, chiar dacă de un an n-au mai scos nicio piesă nouă.

Știm cu toții stilul Subcarpați și dacă ai fost la vreun concert de-al lor ai văzut sigur c-au un moment de freestyle cu AFO și Psihotrop.

Uită-te, de exemplu, la clipul ăsta, de la minutul 6:20. Cam din momentul în care AFO zice „încep eu că-s mai bătrân”, se schimbă filmul. Câteva secunde mai târziu, Psihotrop face un dab cu publicul.

Eu, recunosc, am râs ca lumea auzindu-l pe AFO c-un flow diferit, dar, la final, mi-a plăcut.

Dacă mă întrebi pe mine, Okapi au știut să se vândă cel mai bine. Au fost mereu la limita dintre hip-hop și comercial. Și sună bine în continuare.

În ultima colaborare dintre Junky, Grasu XXL și Guess Who e un vers care zice „Unu pentru noi, doi pentru show, trei pentru flow-ul meu nou”, iar piesa bate spre trap. Deja a dat-o pe față. Urmează chestii noi de la Okapi. Bine, era vizibil c-au schimbat stilul de mult timp.

Nane, membru Okapi, ai putea spune că-i unul din pionierii trap-ului în România, alături de Șatra Benz. A fost printre primii care a simțit trend-ul și s-a urcat pe el.

După mine, Connect-R are unul dintre cele mai bune flow-uri de hip-hop, din România. Da, știu din păcate, la fel ca Alex Velea, a preferat de-a lungul timpului să meargă spre nișa de pop, însă, până la urmă, ei decid ce fac și cum o fac.

Doar că de vreun an jumate încoace, Connect-R pare că încearcă să se întoarcă la „origini”. Adică scoate două piese de pop și una de hip-hop. După colaborarea cu Killa Fonic, el a mai scos piese cu tentă de trap. Ba chiar una recentă cu Shift care sună foarte mișto.

Poți să-l urmărești pe Mădălin Istrate pe pagina lui de fb, adică aici. Sau, dacă ești human multitasking, și pe Instagram.