​Fotografii cu motocicliștii parizieni din anii ‘70

În anii 1970, fotograful Yan Morvan a petrecut trei ani cu motocicliștii parizieni – documenta excursiile lor, consumul excesiv de alcool și bătăile între găștile rivale. Patru decenii mai târziu, după ce a colaborat cu unul dintre cei mai notorii criminali în serie din Franța și a acoperit mai multe conflicte din toată lumea, Morvan urmează să publice un album foto despre acea primă experiență.

Totul a început în 1975, a explicat Yan Morvan, care pe vremea aceea era fascinat de lucrarea lui Hunter S. Thompson despre banda de motocicliști Hells Angels și de proiectul Bike Riders al fotografului american Danny Lyon. Aveam 21 de ani, eram un student rebel la universitatea din Vincennes, a continuat el. În același timp, făceam fotografii pentru o agenție. Într-o zi de iunie am văzut primul meu motociclist din banda Blouson Noir (Jachetele Negre) pe când mă plimbam prin Place du Tertre. Era îmbrăcat într-o pereche de jeanși decolorați și cu o jachetă Perfecto plină de insigne. L-am urmărit timid până mi-am făcut curaj să-l abordez. "

După ce l-a convins să-i pozeze, Yan l-a văzut pe același Blouson Noir în piața de vechituri Clignancourt, câteva săptămâni mai târziu. Era cu prietenii lui. De data asta, i-a întrebat dacă se poate plimba cu ei în timp ce ei își văd de ale lor. Le-a plăcut ideea și acela a fost începutul proiectului care l-a transformat pe Morvan într-un fotograf profesionist.

În anii '70, Parisul era plin de subculturi diferite, dar Yan a fost singurul jurnalist francez interesat de ele. „Toți aveau codurile lor și diverse ritualuri", a explicat el. „Am privit conexiunea mea cu ei ca pe o primă călătorie în lumea triburilor urbane."

Blousons Noirs erau italieni, spanioli, portughezi, polonezi, nord-africani sau caraibieni ai căror părinți veniseră în Franța să caute de lucru în perioada interbelică. Mulți dintre acești tineri motocicliști locuiau în suburbiile Parisului cu părinții lor, își amintește Yan. „Se adunau în nopțile de sâmbătă și conduceau pe Champs-Elysees sau pe Bastilia. În weekenduri beau litri de alcool, cântau la chitările pline de abțibilduri cu trupe de rock și îi fugăreau prin oraș pe cei din alte subculturi, înarmați cu lanțuri și cuțite. "

Unul dintre Blousoni, Johnny din Montreuil, i-a făcut lui Yan o impresie puternică. „Era un fel de lider spiritual, pe cât de magnetic, pe atât de tragic", povestește Morvan. Morvan avea un moped cu care mergea împreună cu Johnny prin baruri, la concerte. „El conducea super rapid și îmi era greu să mă țin după el – deși trebuia să se dea jos de pe motocicletă ca să treacă peste dealuri."

Cei doi se întâlneau deseori într-o fabrică abandonată și transformată în squat, din zona Boulogne-Billancourt, unde aveau loc „petreceri BFB " (bere, futai, b ătaie). Membrii bandei se întâlneau acolo la sfârșitul săptămânii, „ca să bea, să cânte cântece naziste, să se împerecheze și să mănânce carne la conservă ", a zis Yan. Practic, se adunau ca să se bălăcească într-o ură față de ei înșiși și față de ceilalți. „Aveau haine cu svastici, erau xenofobi și antisemiți și erau înarmați cu un întreg arsenal de cuțite, puști și nunceaguri, deși majoritatea nu erau conștienți de adevărata însemnătate a acțiunilor lor", conform spuselor lui Yan.

După ce iubita lui i-a făcut cadou o motocicletă nouă – un Norton Commando 850 căreia i-a adăugat un rezervor de combustibil bonus și o lumină roșie în formă de vultur – fotograful s-a apropiat de un alt grup de motocicliști: Hells Angels din zona République. Pe atunci, erau acolo două tipuri de Hells Angels, își amintește el. Cei care aveau joburi ca să-și poată întreține motocicleta și care credeau în puterea Harley Davidsonului – și cei care și-o ardeau cu ei, niște dubioși care făceau afaceri cu droguri. Sloganul lor era: „Trăiește intens, mori tânăr și lasă în urmă un cadavru frumos. "

Banda Hells Angels din zona République erau inamici de moarte cu cei din zona Crimée din Paris, iar cele două clanuri se luptau între ele în mod regulat. Una dintre cele mai violente bătăi la care a asistat Morvan a implicat cincizeci de tipi și a avut loc când două grupuri din cele două bande s-au întâlnit într-un bar pe bulevardul Voltaire din Paris. Parcat pe cealaltă parte a străzii, fotograful a asistat la geamuri sparte și focuri de armă. Apoi tot grupul a alergat în stradă să continue bătaia. Unul dintre membrii bandei din Crimée l-a văzut pe Morvan și a venit spre el cu un târnăcop. În timp ce Morvan încerca să pornească motorul, tipul l-a apucat de braț, dar a căzut jos, luat pe neașteptate de mișcarea bruscă a mașinii. „M-am întors și am văzut că tipul nu se ridica."

La scurt timp după incident, Morvan a lăsat în urmă acest stil de viață, dar nu înainte să petreacă un weekend la țară alături de Hells Angels. Acolo, a povestit Morvan, „dependenții de heroină și-o trăgeau în iarbă", iar „o fată devotată grupului a fost oferită drept inițiere unui membru al grupului cu porecla Porcul, despre care se spunea că are un penis enorm". Deși nu știe ce s-a mai întâmplat cu grupul de atunci, Morvan e aproape convins că niciunul n-a murit de bătrânețe, din cauza stilului lor de viață excesiv.

Proiectul cu motocicliști al lui Morvan a fost primit prost de presă, care n-au pus botul la ideea lui – un ziar a numit-o „un trip prost în surburbii ". Propria lui agenție foto i-a zis că fotografiile nu se vor vinde pentru că ilustrau niște caricaturi agresive și anxioase. După ce a publicat câteva fotografii în cartea lui Maurice Lemoine Le cuir et le baston (Piele și bătaie), a început să lucreze ca fotograf freelance pentru Paris Match și până la urmă și-a publicat seria de imagini cu motocicliști în revistă. Banda Hells Angels n-a fost mulțumită de titlurile care însoțeau articolul scris de Jean Cau, așa că au organizat un raid acasă la Cau. Dar Morvan a avut prezența de spirit să-și schimbe locuința înainte să se întâmple asta.

„Am știut, în subconștient, că tipii ăștia erau reprezentanții unui val de haos urban și dezintegrare care urmau să se manifeste mai târziu. Au fost prima generație blocată între țara natală a părinților lor și țara în care trăiau", a zis Morvan. Asta îl face pe Yan Morvan unul dintre primii care au ilustrat dezorientarea tinerilor din suburbiile franceze.

Yan Morvan a lansat o campanie de crowdfunding pentru a- și finanța albumul despre anii pe care i0a petrecut cu Blousons Noirs. Mai ai opt zile în care poți dona pe site-ul KissKissBankBank dacă vrei să susții proiectul și să primești o copie a albumului.

Mai multe fotografii de-ale lui Yan Morvan mai jos:

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre motocicliști pe VICE:
Am fost la sală cu cei mai periculoși motocicliști turci din Germania
Am ieșit cu singura gașcă de motocicliști gay din Rusia
O bandă de motocicliști ruși și-a trimis steagul în spațiu