Ce-o să se aleagă de lume și România până în 2100?

Omul, așa cum e în prezent, a apărut în urmă cu 300 000 de ani. Sau, cum le place creștinilor să spună, în ziua a șasea a Creației. Deși pare mult, la scara istoriei, 300 000 de ani sunt o clipă. Pământul are peste patru miliarde de ani și nu dă semne că a ajuns la capătul existenței.

De-a lungul existenței, omul a învățat să stăpânească focul, să-și facă unelte din metale, să-și dea seama care-i treaba cu agricultura și a reușit să exploreze fiecare kilometru de planetă și chiar să ajungă în spațiu. A inventat scrisul, medicamentele, mijloace de locomoție sau internetul, deci nu poți să spui că s-a descurcat prea rău.

Problema e că nu s-a dat înapoi nici de la rele — a început să producă în exces, a inventat armele chimice și nucleare, filtrele dismorfice de pe Instagram și început încet, dar sigur, să distrugă planeta. Rămâne singura specie care ucide și din alte motive în afară de supraviețuire. 

În funcție de crezurile fiecăruia, toți avem impresia că știm de unde am pornit și în ce punct suntem, fie el pământ rotund sau plat, dar mai nimeni nu știe unde vom ajunge. Cert e că multe s-au schimbat în ultimul secol, iar promisiunea acestui secol este și mai mare.

Dacă atunci când vorbești despre viitor te uiți la cifre și statistici o să dai peste niște proiecții bazate pe trendul actual, care poate suferi modificări. De exemplu, în prezent împarți planeta cu încă 7.9 miliarde de oameni, dar în 2050 va fi vorba de 9,5 miliarde. Un platou de creștere se va stabili cel mai probabil în jurul anului 2100 la 10,5 miliarde de oameni. În 2026, India va depăși China și va deveni cea mai populată țară de pe glob și nu sunt motive să crezi că va pierde prea curând această poziție. 

Mai interesant e că în jurul anului 2047 Nigeria va depăși Statele Unite ale Americii ca populație, cu peste 400 de milioane de cetățeni. Dacă ești curios ce se va întâmpla cu România, proiecțiile diferă — varianta optimistă sugerează că o să avem în jur de 13 milioane de oameni, în timp ce ipoteze pesimiste vorbesc de 9,1 milioane.

În ce privește continentele, Asia va găzdui în jurul anului 2100 peste 4,5 miliarde de oameni, în timp ce Africa puțin peste patru miliarde, o creștere spectaculoasă. Mai multe țări africane vor intra în topul celor mai populate state. Europa va avea undeva la 700 de milioane de locuitori, dar cu o populație extrem de îmbătrânită, unde majoritar va fi segmentul de peste 60 de ani. La polul opus, majoritatea populației din Africa va avea sub 18 ani.

Dacă în prezent orașul cu cea mai mare densitate a populației este de ani buni Tokyo, acesta va fi detronat până în 2030 de New Delhi, iar până în 2100 va fi depășit de Mumbai și Kinshasa.

Dacă te-ai lămurit un pic cu populațiile, acum e momentul să vezi cum se vor împărți banii în viitor.

În 2028, China va depăși probabil Statele Unite la produsul intern brut, iar doi ani mai târziu, India va depăși Japonia și va reuși să urce pe podiumul financiar mondial. Se presupune că în 2050 China va fi prima economie din istorie care va ajunge la un PIB de 50 de trilioane de dolari, iar în 2060, India va depăși ca PIB SUA. 

Deși momentan pare locomotiva economică a Europei, Germania va fi devansată ca PIB și de Franța și de Marea Britanie până în 2100. Trist e că anul 2100 nu va fi suficient de aproape în timp pentru ca bărbații și femeile să fie plătiți egal — în ritmul actual va fi nevoie de mai bine de două sute de ani ca această diferență să dispară.

Până în 2045, albii vor fi minoritari în Statele Unite, iar hispanicii, persoanele de culoare și asiaticii vor forma o majoritate. Cu zece ani mai devreme, în 2035, se presupune că energia verde va deveni mai populară decât combustibilii fosili în SUA. Mă rog, asta depinde și de viitoarele alegeri, pentru că viitorul nu sună bine dacă iese președinte un negaționist al schimbărilor climatice ca Trump.

În România, în afară de o depopulare masivă, nu există foarte multe date și proiecții interesante. Cert e că în jurul lui 2030 reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă ar trebui să fie operaționale, iar în 2035 temperatura medie va crește cu un grad Celsius din cauza schimbărilor climatice. N-am văzut vreo prognoză serioasă despre când se va termina Pasajul de la Doamna Ghica din București sau când mai facem o linie nouă de metrou, așa că voi presupune că astea se vor întâmpla după 2100. 

Să las viitorul la o parte și să vorbesc despre o statistică interesantă a prezentului: 21,2 la sută dintre români nu au o toaletă în casă. Ca să fac o comparație cu vecinii noștri, la bulgari procentul ăsta e de șapte la sută, în timp ce la unguri e 1,5 la sută.

În condițiile prezente, e greu, totuși, să discutăm despre România în viitoarea sută de ani. Cert e că dacă ai trecut în ultima vreme prin Centrul Vechi, ai observat probabil că restaurantele apelează tot mai mult la angajați asiatici. Așa cum românii au plecat în Vest pentru un trai mai bun, câteva zeci de mii de nepalezi, thailandezi, indieni, pakistanezi și nu numai, sunt deja în România în căutarea unei vieți un pic mai bune. 

Dacă tot era vorba mai devreme de vecini, se pare că proiecțiile vorbesc de o influență aproape de zero la sută a Rusiei în ce privește combustibilii până în anul 2050 datorită renunțării treptate la combustibilii fosili. Nu te grăbiți să aplauzi, tot în jurul acelui an se presupune că Rusia va deveni o superputere alimentară, grație suprafeței enorme de pământ agricol de care dispune, corelată cu o concentrare a rușilor pe exploatarea acestei resurse.

O altă proiecție interesantă este cea care vorbește de religiile care vor domina lumea în viitor. Religia care are parte de cea mai rapidă creștere este islamismul – în 2070 ar putea depăși creștinismul. Deși religia creștină va crește ca număr de adepți în următoarea sută de ani, nu va putea ține pasul cu natalitatea din țările majoritar musulmane.

Probabil ești tentat să crezi că religia nu va juca un rol important în viitor. Până la urmă, în Star Trek echipajul nu se închina nici lui Iisus, nici lui Allah, iar noi trăim cu ideea că doar bătrânii mai merg pe la biserici. Dar nu e chiar așa, iar asta în mare măsură ca efect al tiparului sociologic al generațiilor născute după anii 2000.

Dacă perioada celor născuți între anii 1970—2000 a fost emblematică pentru visul american și toată lumea era fiartă să aibă o carieră și să facă bani, lucrurile s-au schimbat puțin pentru cei născuți după 2000.

Vechile țeluri nu au dispărut neapărat, dar noua generație caută dincolo de dimensiunea financiară și e mai interesată de cea spirituală. Pentru moment nu putem vorbi de o ascensiune fulminantă a ateismului, iar în următoarea sută de ani religia va juca în continuare un rol major.

Vom avea ce să lucrăm sau urmează o epocă a lâncezelii? În următorii zece ani, între 500 și 800 de milioane de joburi vor dispărea la nivel global. Așa cum au dispărut o parte dintre vânzătorii de bilete de transport în comun și au fost înlocuiți de automate și cum au dispărut vânzătorii de ziare, căci în 2022 rar mai vedem ziare tipărite.

Fac un exercițiu de imaginație și iau un job destul de popular, cum ar fi cel de șofer Uber. 25 000 de oameni fac asta în București full-time sau part-time. Dar cum Elon Musk propune mașini autonome, care necesită doar inteligență artificială și o conexiune bună la net, e foarte probabil ca în următorii 10—15 ani companiile de ride sharing să aleagă flote de mașini autonome, cu care nu trebuie să își împartă profitul și care nu ascultă muzică dată prea tare. 

Astfel, cei 25 000 de oameni nu vor mai avea un job și se vor alătura în șomaj vânzătorilor de la supermarketuri, care vor fi înlocuiți de aparate selfpay și poate chiar avocaților, pentru că în Statele Unite sunt deja case de avocatură care lucrează cu inteligența artificială pentru a analiza documente și șansele unui client.

În afară de domeniile creative, e greu de crezut că va exista job care să nu fie pus în pericol de inteligența artificială. Tractoare care merg singure, platforme contabile care operează automat, ba chiar imprimante 3D care vor ajuta producția să evite costurile cu muncitorii și transportul. 

Ce se va întâmpla? Adevărul e că tehnologia nu poate fi pusă pe pauză și, fie că vrem sau nu, probabil vom ajunge la un venit minim garantat indiferent că lucrăm sau nu. Acest concept se testează în Germania momentan pe 120 de persoane și, mai intens, în țările nordice. Elveția a organizat în 2016 un referendum pentru introducerea unui venit minim universal, dar cetățenii au votat împotriva inițiativei.

Cum vom reacționa la ideea de a primi bani fără să facem ceva? Eu zic că bine. Deși sunt voci care spun că ne vom îndrepta spre o depresie planetară, cred că ne vom îndrepta spre chestii mult mai creative ca să ne ocupăm timpul. Și vom avea timp.

În ultima sută de ani, speranța de viață aproape s-a dublat — de la 40 de ani la începutul anilor 1900 până undeva la 73 de ani în prezent. Dacă se păstrează acest trend, la începutul anilor 2100 ar putea ajunge la o sută de ani. Asta va zdruncina din temelii sistemele de pensii și arhitectura socială a relațiilor. Vom vedea în premieră căsnicii de 80—90 de ani sau conceptul de „până când moartea ne va despărți” va trebui regândit.

Cel mai probabil va exista un punct de cotitură al transplantului de organe artificiale, iar cei bogați vor avea șanse mult mai mari să trăiască mai mult. Deși tehnologia va avansa, principiile financiare de selecție „naturală” se vor păstra. 

Cel mai probabil, în următoarea sută de ani se va renunța la banii cash (dar nu și la dosarele cu șină în România) — în țările dezvoltate plățile digitale le depășesc deja cu mult pe cele în numerar, iar odată cu renunțarea la bani lichizi se vor putea combate mai ușor evaziunea și corupția.

Sunt visători care vorbesc de renunțarea la bani într-un viitor mai îndepărtat, de sute de ani, dar pare puțin probabil. Dar la fel de puțin probabil părea și în anii ‘80 să spui cuiva că se va ajunge la a primi bani pentru a sta degeaba. Așadar, nimic nu e imposibil.

Cert e că până în 2100 proiecțiile spun că vom avea și primul trilionar. Să fie Elon? Oare Bezos e mai aproape? Momentan, ei sunt pe la 250 de miliarde de dolari — în funcție de cum le merg companiile — și ca această predicție să se întâmple ar trebui să-și mărească de patru—cinci ori averea.

Deși vom fi mai sănătoși, iar următoarea sută de ani va aduce eradicarea multor boli, pare că lucrurile nu vor sta prea bine pentru planetă.

În jur de 2040, urșii koala se vor confrunta cu extincție iminentă, iar populația de lei din Africa va fi redusă la jumătate. Până în 2050, jumătate din pădurea amazoniană va fi defrișată, iar temperatura globală va crește cu două grade Celsius.

Paradoxal, vom fi oameni mai sănătoși pe o planetă mai nesănătoasă, sau dacă vrei, vom alerga după nemurire pe o planetă muribundă. Asta dacă nu cumva planurile de colonizare a Marte îi ies lui Elon sau lui Bezos. Același om care ne avertiza cu o profeție apocaliptică despre inteligența artificială care ar putea la un moment dat să nu mai fie o unealtă în mâna oamenilor și să decidă ca poate prelua controlul planetei, un script desprins parcă din Terminator.

Vom trăi mai mult și vom fi mai prosperi financiar, dar vom fi mai fericiți? 

Vor face oamenii tranziția către Metaverse? Cât de tentați vor fi oamenii să renunțe la interacțiunea fizică? Deși pare probabil să existe o tranziție în această direcție, să nu ne lăsăm păcăliți.

Pandemia a arătat că nu suntem dispuși să stăm în casă și să interacționăm online. cât de revoltați au fost oamenii de ideea de a sta în casă și a interacționa online. Așadar, oamenii sunt imprevizibili și viitorul e încă o necunoscută, scrisă zi de zi.

Cert e că traversăm perioada cu cel mai mare avans tehnologic de până acum și probabil unele proiecții vor fi depășite de cursa tehnologică. Nu știu cât vom apuca din aceste schimbări, dar e cert că lumea se schimbă zi de zi și trebuie să nu fim luați prin surprindere de viitor.

Dacă vrei o carte excelentă pe subiect îți recomand „Homo Deus” a lui Yuval Noah Harari, iar dacă te dor ochii de la citit poți încerca serialul Black Mirror. Însă chiar dacă nu are bulină roșie, fii cu băgare de seamă. Uneori e înfricoșător să privești viitorul în ochi.