5 tineri din România mi-au zis pe ce-și cheltuie banii fără să le pese dacă-i judeci

De câte ori n-am auzit de la ai mei și alte rude că facultatea e cea mai importantă și că nu te angajează nimeni fără o diplomă. Așa o fi, dar ce faci până ajungi acolo? Pe unii îi întrețin părinții, alții își rup ficatul pentru o bursă de câteva sute de lei din care-și plătesc căminul și stocul de pateu.

Cei mai mulți sunt însă nevoiți să se angajeze încă din primii ani de facultate, chiar full time, ca să reușească să se întrețină cât de cât. Câțiva ajung să-și înghețe anul sau să-și retragă dosarul pentru că, zic profesorii, nu-ți trebuie ție muncă la 20 de ani, că ai timp după. Așa te trezești cu absențe și examene în care nu poți intra.

Cui îi pasă că lucrezi fix ca să poți merge la facultate? Și faci asta, pentru că sărăcia nu e niciodată prea departe, oricum ți s-ar părea din confortul vieții tale. Conform Eurostat, în 2021, România a avut cea mai mare proporție de tineri (23,1%) privați grav din punct de vedere material și social. Media UE e la 6,1%.

Spre comparație, în țări ca Polonia, Slovenia, Cehia sau Croația proporția e mai mică de 3%. Iar datele INS au mai arătat că aproximativ unul din patru tineri s-a aflat sub pragul sărăciei între anii 2018 și 2021.

Apoi e și cealaltă nuanță a vieții de adult: cum îți gestionezi banii? În ideea asta, am vorbit cu cinci tineri români despre cât câștigă, cât cheltuie, pe ce, de ce și dacă economisesc în vreun fel. Dintre ei, patru sunt încă studenți, ca să înțelegi și rantul de la început.

Ai mei sunt mândri de mine, că sunt în sfârșit pe picioarele mele și mă bucur că acum pot să le dau și lor înapoi măcar puțin din toată susținerea pe care mi-au acordat-o până la 18 ani.

Economisesc din fire, că așa am fost învățat, și sunt conștient de „greutatea” banului. Nu mă arunc să cumpăr chestii inutile și încerc pe cât posibil să îmi pun într-un cont de economii minimum 1.000 de lei pe lună.

Toată lumea mă blamează pentru asta, dar cumpăr suplimente nutritive pentru că nu trece o săptămână fără să mă duc de cel puțin patru ori la sală. Îmi place să văd evoluția mea și să-mi depășesc limitele. Deh, fiecare își găsește fericirea în lucruri diferite.

Acum câteva luni am spart cei mai mulți bani pe un telefon care costă mai mult decât mașina pe care-o am. Și o pereche de căști wireless pe care le folosesc la sală. Și un ceas care-mi amintește de fiecare dată să mă trezesc ca să fac bani. Glumesc.

În general nu-mi regret alegerile când vine vorba de cheltuieli. În schimb, uneori îmi cumpăr mâncare nesănătoasă pe care doar o gust și o arunc ca să nu mă îngraș. Atunci mă gândesc că alții n-au ce mânca și mă simt vinovat.

Prioritatea mea însă e să plătesc chiria, apoi facturile, că-mi place să mă așez liniștit seara cu capul pe pernă, fără să mă gândesc că am restanțe. În schimb, nu mă abțin niciodată să-mi iau lucrurile pe care mi le doream când eram mic și pe care nu am avut posibilitatea să mi le cumpăr.

În principiu, câștig vreo 2.000 de lei, cu tot cu bonuri de masă și tips. Maximum iau vreo 2.300 într-o lună. De la ai mei primesc tot vreo 2.000, deci am în jur de 4.300 de lei pe lună. Din banii ăștia, undeva la o mie de lei se duc pe chirie și utilități, iar pe mâncare tot cam atât, dacă iau în calcul și ieșirile în oraș.

Nu pot spune că economisesc, dar am un vault pe Revolut care îmi ia 50 de lei pe săptămână din toți banii pe care-i am în cont. Din banii pe care-i strâng acolo, de obicei merg în excursii, la festivaluri. Foarte mulți bani se duc pe haine și acum pe școala de șoferi de care urmează să mă apuc. De obicei, cheltuiesc cam toți banii pe care-i am într-o lună.

Acum un an, când am primit primul salariu, mi-am cumpărat un telefon – vreo 2.500 de lei. În ultimele luni, cel mai mult am dat pe o geacă – 400 de lei și cam atât. În fiecare lună există o chestie puțin mai scumpă și mai multe lucruri ceva mai ieftine, ca hainele. Acolo se duc banii mei. Tot pe haine am dat și cei mai mulți bani degeaba. Într-o perioadă, dădeam comenzi de câte trei–patru sute de lei și pe multe dintre hainele alea nici nu le mai port după două luni.

Acum aș da oricât de mulți bani pe gadgeturi pentru că încerc să mă axez pe zona de social media. Investesc în echipament. De curând mi-am luat un ring light și de fiecare dată când găsesc ceva ce-mi trebuie, cumpăr. Încerc și să strâng bani pentru o cameră.

Iau avans și lichidare, iar din prima tranșă pun vreo sută de lei la ciorap, iar din a doua alte două sute, că-mi pasă de economii. Cei mai mulți bani îi dau pe comenzi de mâncare. Mă rog, le-am cam rărit în ultimul timp, dar înainte ajungeam să sparg 300 de lei la două săptămâni.

Cel mai mult am cheltuit pe un tricou de 250 de lei și cazare la Neversea de 600 de lei. Mi-am luat și niște skinuri pe LoL și cred că ăia au fost niște bani risipiți degeaba.

Când primesc salariul, prima oară îmi plătesc facturile, iar din ce rămâne fac ce vreau cu ei: ies în oraș, îmi iau haine, țigări, mâncare, plătesc abonamentul la sală și tot așa. Nu prea am lucruri de la care să nu mă pot abține. Oricând aș da bani pe skinuri pe LoL, țigări și băutură.

Pe lângă jobul pe care-l am (vând cafea în mall pentru un lanț internațional), uneori fac babysitting sau ore extra ca zilier la aceeași companie la care lucrez și ajung undeva la 3.300 de lei într-o lună. Strâng bani pentru chirie și întreținere lunar, că pentru lucruri mai mari de atât momentan nu am de unde.

Mi-e mai ușor să-i economisesc dacă-s cash. Sunt mai puțin tentată să-i cheltui dacă i-am lăsat acasă într-o geantă sau pur și simplu nu iau în considerare cash-ul pentru că-s obișnuită să fac plăți cu cardul. Îmi pasă de economii, probabil o să-mi pese și mai mult când o să-mi permit să le fac.

Cheltui bani, și alții ar spune că-s prostii sau risipă, pe bilete la concerte și spectacole sau pe chiloți și sutiene. Am fost la un spectacol de dans georgian tradițional acum un an de zile și nici unul dintre prietenii cărora le-am spus asta n-a înțeles de ce am dat 350 de lei pe așa ceva. A fost foarte frumos, a meritat.

Sunt cheltuieli destul de mari pe care le fac deodată, dar când am vrut să văd o trupă live în România am plătit să stau în primul rând pentru că it’s a one time thing, chiar dacă m-au dus la 400 de lei biletele.

Cel mai scump lucru pe care mi l-am cumpărat a fost un frigider când m-am mutat la cămin. Am dat 500 de lei pe el, mi-aduc aminte și acum. Recent le-am luat alor mei un aspirator de 450 de lei. Alte lucruri mai scumpe de atât nu cred că am. Chiria se pune?

Cei mai mulți bani i-am risipit anul trecut, când mi-am întreținut fostul. Poate e și cel mai scump lucru pe care mi l-am luat. Era cu șase ani mai mare decât mine.

Prioritățile mele ar fi chiria și întreținerea. Pentru asta tai lunar cel puțin 1.000 de lei din salariu, sunt ca și cum nu i-aș primi. Apoi, abonamentul de metrou, chestiile de care pur și simplu nu poți să te dezici și de care ai nevoie în fiecare zi, mâncare și așa mai departe. Nu mă abțin de la dulciuri și aș da bani oricând pe bilete la evenimente și pe experiențe, de principiu.

Nu strâng niciodată bani în adevăratul sens al cuvântului, doar se întâmplă să-mi rămână la final de lună. Cel mai mult cheltui pe țigări și cele mai scumpe chestii pe care mi le-am luat sunt haine. N-am dat niciodată bani pe ceva care să mi se pară o risipă.

Prioritizez facturile, mâncarea, țigările și după orice altceva. Nu mă abțin de la a-mi cumpăra alimente că e important să-mi placă ce mănânc în luna aia. A, și aș da oricând bani pe țigări.