Am întrebat studenți români pe ce sparg banii de bursă

În teorie, bursele studenților ar trebui să impulsioneze mai mulți tineri din România să-și continue studiile și să aibă o minimă siguranță asupra propriului buget. În realitate, dacă nu te ajută părinții în fiecare lună, rămâi cam pe gol. Cei mai puțin norocoși se angajează part-time sau chiar full-time, dar condițiile de studiu pandemice s-au modificat, iar majoritatea facultăților cer prezența fizică. 

Bursa nu e un venit stabil și nici măcar sigur, din cauza decalajelor de aproape trei luni pe traseul facultate – student. Bursa are statutul de bani de buzunar, fără să respecte cu adevărat rolul principal: sprijinul financiar lunar.

În principiu, bursele variază între 600 de lei (bursele sociale), 800 de lei (burse speciale) și 900 de lei (bursa de excelență a facultății). Pe lângă acestea, mai sunt și bursele pentru studenții din mediul rural, calculate anual, în funcție de ordinul de la Minister.

Am vrut să aflu și care sunt cheltuielile de bază pe care le ai ca tânăr în București, așa că am creat alături de un student o listă de cumpărături lunare, de la alimente până la servicii la care studenții apelează. Calculele sunt bazate pe cel mai mic preț de pe piață.

Am inclus doar nevoile de bază pe care studenții le au lună de lună. Activitățile de relaxare, cărțile, serviciile medicale, precum stomatologia sau terapia, sunt trecute sub semnul întrebării, pentru că impun costuri care depășesc cu mult bugetul alocat de stat burselor studențești. Acum că am stabilit că nu ai cum să te întreții din banii de bursă, am vrut să aflu cum o administrează câțiva studenți din București.

Laur, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București 

Eu am bursă de merit și primesc 900 de lei. O prietenă de la Cluj are bursa cât minimum pe economie în România, ceea ce mi se pare mai okay. În mare, eu folosesc bursa ca să-mi cumpăr haine și altele, pentru că oricum nu prea am ce să fac cu ea. În medie cheltuiesc undeva la 400 – 500 lei pe săptămână în București, așa că bursa mi-ar ajunge cam zece zile. 

Nu cred că poți să supraviețuiești exclusiv cu bursa studențească, mai ales într-un oraș mare. Eu am mare noroc cu ai mei că mă ajută lunar. Prima bursă din anul ăsta universitar mi-a intrat cu decalaj mare – a întârziat aproape trei luni, deci în decembrie am avut banii. Mi-am luat o pereche de AirPods și cadouri de Crăciun familiei. 

Din cei 900 lei reușesc sa plătesc căminul, adică 210 lei. Îmi mai rămân 690 lei și pot spune că banii pentru chiria mea sunt o sumă modică. Dacă ar fi fost să stau într-un apartament sau garsonieră nici măcar jumătate din chirie nu mi-aș fi acoperit. E rău când rămâi descoperit cu banii pentru că întârzie bursa cu lunile. Nu ai o certitudine și trebuie să te gândești mereu că trebuie să economisești sau să ai la cine să apelezi pentru bani. 

Iulia, Facultatea de Istorie

Prima bursă a intrat în decembrie. În jur de 700 lei. N-a fost mare lucru, așa că mi-am luat un bilet la un festival, am plătit căminul și mi-am luat niște haine și adidași. Mereu am văzut bursa ca pe niște bani de buzunar, nu ca un sprijin real. Mă gândesc că ar trebui să acopere măcar o chirie, pentru că locurile în cămin sunt limitate și abia prinzi o cameră. Cred că ar trebui să fie de minimum 1 300 lei. Cu 700 lei te duci la supermarket de trei ori, îți cumperi mâncare și s-au dus. 

Mălina, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

În primul an aveam bursa de merit, 800 de lei. Mi se pare decentă pentru studenții care au și alte venituri – ori un job part-time, ori bani de la părinți. însă un student aflat într-o situație dificilă nu se descurcă doar cu acești bani. Bursa socială era mai mică – 600 lei –, ceea ce mi se pare ciudat. Ea se adresează familiilor cu venituri mici, studenților orfani, cu spețe nefericite, așa că ar trebui să fie mai mare și să se acorde indiferent de note. Cel puțin așa văd eu situația. 

În scurta perioadă cât nu am lucrat, îmi plăteam din bursă chiria, care era 750 lei. Mereu am lucrat pe parcursul facultății și am avut și pensia de urmaș, 1 200 lei, care mă ajuta să-mi cumpăr mâncare și să-mi acopăr alte nevoi cât de cât. 

Bursa nu e un venit pe care te poți baza lunar. Ajută cei 800 lei, la bursa de merit. În cazul bursei sociale trebuie schimbate lucrurile, să fie mai mare și să ajute cu adevărat un student în impas. 

Mircea, Facultatea de Filosofie

Bursa mea e de 630 lei pe lună. E o sumă modică pentru cineva care nu lucrează și nu e sprijinit de părinți, nu-l ajută decât cu minimum necesar dintr-o luna – alimente și produsele de igienă. Nu prea putem să vorbim de o sumă care incită la performanță academică sau un garant pentru menținerea condițiilor de dezvoltare ale celor care excelează din pasiune. Din banii de bursă eu îmi cumpăr cărți, țigări, viniluri sau uneori haine și nu mi-e rușine să recunosc. Nu toți tinerii au șansa să fie sprijiniți în parcursul lor de formare profesională sau academică de părinți. 

Sofi, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

În sine, ideea de bursă mi se pare ideală pentru îmbunătățirea performanțelor academice, consider că oferă un imbold pentru studenți să-și dea mult mai mult interesul pentru rezultatele lor academice. 

Eu primesc bursă de merit, în valoare de 900 de lei, și de obicei cumpăr haine sau make up de ei, sau îi cheltuiesc când ies în oraș cu prietenii. Uneori, îmi place să le fac cadouri părinților și celor apropiați, dar totul cu măsură, pentru că-mi place să economisesc cât pot de mult. 

Eu stau cu părinții, dar cu siguranță nu ar fi fost suficient dacă aș fi locuit singură . În schimb, pentru „bani de buzunar” bursa e destul de okay. Din punctul meu de vedere, ar putea raporta creșterea burselor la procentul de creștere a celorlalte necesități – acum ar trebui să fie cel puțin dublă pentru a acoperi din cheltuielile de zi cu zi. Eu una nu mai am alt venit, dar dacă aș fi locuit singură, clar aș fi avut nevoie și de o altă sursă.

Andrei, Facultatea de Matematică și Informatică

Eu primesc bursa de studiu pentru studenţii care locuiesc în mediul rural. Vin dintr-un sat din județul Prahova și această bursă mă ajută. Una dintre condiții este să profesez în învățământul rural după ce termin studiile, cel puțin echivalentul anilor de studiu. Sincer sa fiu ideea mă atrăgea oricum de mai mult timp – îmi place viața la țară, dar și să stau cu cei mici. 

Din prima mea bursă, 800 lei, m-am tuns la un salon ca lumea – de curiozitate mai mult, nu fusesem niciodată la un salon șmecher, mă tundeau prietenii mei sau tata. Mi-am cumpărat un scaun mai confortabil pentru stat la calculator, două cărți și cam atât. Nu supraviețuiesc cu ea, mă ajută părinții, cu care locuiesc. Acum dau și meditații la matematică pentru liceeni, pentru că mă saturasem să le mai cer bani alor mei. Așadar, bursa reprezintă pentru mine fix banii de cheltuit pe prostii, pentru că la cum e piața acum, nu prea ai cum să-ți asiguri cele de trebuință din 800 lei pe lună. 

În contextul economic actual, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a solicitat din nou Ministerului Educaţiei şi Guvernului creşterea subvenţiei pentru burse. ANOSR a declarat că din cauza inflației ridicate din ultima perioadă, e tot mai greu pentru studenți să se susțină financiar din bursă pentru parcurgerea studiilor.

„Nevoia de actualizare a subvenţiilor oferite de stat este evidentă, numeroase alte facilităţi, precum şi salariul minim, fiind actualizate în raport cu inflaţia (salariul minim a beneficiat de o creştere de 10,9% faţă de nivelul din 2021). În schimb, studenţii au fost complet uitaţi, valoarea subvenţiei nefiind modificată, necrescând din 2017 şi aflându-se în acest punct la o distanţă astronomică de necesităţile studenţilor.”

Horia-Şerban Oniţa, preşedintele ANOSR, amintește și că România tot mai puțini studenți termină facultatea. „Din păcate, ne aflăm la coada clasamentului european în privinţa ponderii de tineri absolvenţi de studii superioare. Spre deosebire de alte state europene, sprijinul din fonduri guvernamentale acordat studenţilor în pandemie a fost minimal spre inexistent și, mai grav, aceeaşi tendinţă s-a observat şi în perioada de redresare de după”, concluzionează acesta.