mediu

Am măsurat poluarea din București de Ziua Mediului, ca să-ți arăt ce aer toxic respiri

Astea au fost rezultatele mele. Nu sunt foarte încurajatoare.

de Roxana Bucată
05 Iunie 2019, 12:08pm

Fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax Foto 

România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție din cauza încălcării constante a valorilor limită pentru poluanții din aer, iar în cazul unei condamnări suntem în pericol să plătim penalități de două sute de mii de euro pe zi. Dar banii sunt ultima problemă când te gândești că 23 de mii de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare.

Procedura de infringement declanșată de UE împotriva României pe calitatea aerului nu e de ieri, ci din 2009. De vină sunt București, Brașov și Iași. Adică, de zece ani suntem avertizați să facem ceva, dar măsurile se lasă așteptate.

În schimb, traficul e în creștere - în București există o mie de mașini la o mie de locuitori, în timp ce media europeană este de cinci sute de mașini la o mie de locuitori - benzile unice de transport în comun nu există, pistele de bicicletă din București au o rușinoasă lungime de 5,4 kilometri, iar primarul cumpără autobuze diesel, în loc să se orienteze către transportul electric.

Cum stăm cu poluarea e neclar pentru că rețeaua de monitorizare a calității aerului care are o sută de stații în România, dintre care opt în cel mai poluat oraș, București, nu a funcționat niciodată în totalitate. În 2012 când am făcut primul meu reportaj amplu despre poluarea din București, erau aceleași probleme - stații stricate, panouri de informare lipsă, beznă informațională totală pentru cetățeni.

Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului este gestionată de Agenția pentru Protecția Mediului și a fost cumpărată din fonduri europene în 2007 odată cu aderarea la UE. Dar stațiile au început să se strice la scurt timp, iar disfuncționalitățile au fost constante. De câte ori consult site-ul calitateaer.ro care afișează datele de la stații, există stații colorate în gri sau albastru ceea ce înseamnă „lipsă date” sau „date incomplete”.

eroare
Eroare tipică pe calitateaer.ro

Azi, însă, există mai multe opțiuni de măsurare pe cont propriu a calității aerului. Mai mulți dezvoltatori au pus pe piață senzori sau aplicații mobile prin care oricine poate afla ce fel de aer respiră în orice moment. Acestea au fost criticate de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, care a spus că datele nu pot fi luate în seamă pentru că gadget-urile acestea nu au autorizație de construcție.

Am folosit și eu un senzor mobil de măsurare a calității aerului, un cub din plastic cu latura de cinci centimetri, care nu are autorizație de construcție, pentru a vedea ce aer respiri prin București. Senzorul pe care l-am folosit a fost dezvoltat de Radu Motișan, fondatorul uRADmonitor, din Timișoara, care evaluează în timp real principalele noxe din atmosferă: PM 10 și PM 2,5, adică particule în suspensie cu diametru de zece micrometri, respectiv 2,5 micrometri.

Particulele în suspensie sunt un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, potrivit site-ului guvernamental calitateaer.ro, și provin din activități industriale, trafic, sistemul de încălzire sau centrale termoelectrice. Cu cât sunt mai mici, sunt și mai dăunătoare. PM 2,5 pot ajunge chiar și în plămâni și cauzează boli cardiovasculare și respiratorii. Copiii sunt și mai afectați pentru că ei inhalează mai mult aer, deci mai mulți poluanți.

Valoarea limită zilnică prevăzută de legislația românească pentru PM 10 este de 50 micorgrame pe metru cub, iar limita anuală este de 40 de micrograne. Pentru PM 2,5 legislația națională prevede doar o limită anuală de 25 de micrograme pe metru cub, dar Organizația Mondială a Sănătății prevede o limită zilnică de 25 de micrograme pe metru cub și una anuală de zece micrograme pe metru cub.

Cu senzorul la mine, am ieșit prin București să măsor aerul. Am încercat să bifez zone cât mai diverse și mi-am ales patru puncte de măsurare, unele în zone pentru care locuitorii plătesc mai mult, altele în zone în care apartamentele au prețuri mai accesibile, dar și intersecții mari, străzi cu trafic mai redus sau artere în apropierea spațiilor verzi. Am ieșit la măsurat la oră de vârf, în intervalul 16-18, când bucureștenii pleacă de la muncă spre case.

Astea au fost rezultatele mele. Nu sunt foarte încurajatoare.

dristor
Aerul pe care l-am respirat în intersecția de la Dristor a fost de 2,5 ori mai toxic decât e admis de lege

Prima oprire: intersecția de la Dristor

Ce e Dristor: Una dintre cele mai mari și aglomerate intersecții prin care trec și eu adesea este cea de la Dristor, Mihai Bravu cu Camil Ressu. Dristor este un cartier în sectorul 3, unde prețurile apartamentelor se încadrează în categoria inferioară.

Poluarea de Dristor: Mi-am luat senzorul și m-am așezat pe un trotuar, în apropierea intersecției. Am stat acolo aproximativ o oră, timp în care valorile particulelor de 2,5 micrometri și de 10 micrometri au fluctuat și au atins o maximă de 108, respectiv 114 micrograme pe metru cub. În condițiile în care maxima zilnică pentru PM 2,5 este de 25 de micrograme pe metru cub, iar pentru PM 10 este de 50 de micrograme pe metru cub, aerul pe care l-am respirat în intersecția de la Dristor a fost de 2,5 ori mai toxic decât e admis de lege pentru PM 10 și de aproape patru ori mai toxic pentru particulele cele mai fine.

dristor

Ce zice lumea: În timp ce valorile care îmi apăreau pe ecranul telefonului conectat la senzor creșteau cu fiecare mașină care trecea pe lângă mine, mă uitam la oamenii care așteptau tramvaiul sau culoarea verde a semaforului și mă gândeam la toate particulele care le intră în plămâni. Am intrat în vorbă cu ei și m-a surprins faptul că două din cele trei persoane cu care am vorbit nu erau convinse că respiră un aer nociv. O doamnă din stația de autobuz mi-a spus, însă, că aerul e irespirabil.

Tatiana are 44 ani, este manager de proiecte și locuiește în Dristor. Din fericire, blocul ei e lângă parc, deci e mai bine ca în mijlocul intersecției. „Da, clar se simte poluarea, aerul e încărcat de la trafic. Contribuie și faptul că nu e umbră și bate soarele în asfalt direct și totul devine sufocant. Nu pot să zic că mă gândeam expres la poluarea aerului când treceam pe acolo, oricum e o stare generalizată în București. Dacă te gândești prea mult, te muți”, spune Tatiana.

piata sudului
Valorile maxime înregistrate într-un interval de o oră la Piața Sudului au fost de 110 pentru PM 2,5 și 116 pentru PM 10.

A doua oprire: metrou Piața Sudului

Ce e Berceni: unul dintre cele mai mari cartiere din București, care se încadrează tot în limita inferioară a prețurilor la apartamente. Cartierul s-a dezvoltat foarte mult și ca urmare a construcției mall-ului din zonă, dar și a podului de pe Văcărești. Chiar și acum te lovește mirosul de praf de la construcții, când ieși de la metrou.

Poluarea de Piața Sudului: M-am pus pe măsurat în același interval de vârf chiar în fața mall-ului Sun Plaza. Valorile maxime înregistrate într-un interval de o oră au fost de 110 pentru PM 2,5 și 116 pentru PM 10. Adică o toxicitate similară cu cea înregistrată la Dristor. Deși legislația prevede limite maxime, OMS spune că tot ce e peste 0 are un anumit grad de risc asupra sănătății.

piata-sudului

Ce zice lumea: M-au uimit mame cu copii în cărucior care își puneau problema pentru prima dată cu privire la aerul pe care îl respiră în timp ce se odihnesc pe treptele de la mall. Dar alți cetățeni erau mai conștienți de pericolele din aer: un tată și fiica lui în clasa a doua pe care i-am întâlnit trec zilnic prin zonă. Consolarea lui e că nu miroase așa rău ca în Ploiești, orașul de origine.

Lavinia are 38 de ani, lucrează în media și stă la Piața Sudului. Iarna cu metroul, vara cu motoreta și în weekend cu mașina. „Nu simt vreo problemă cu aerul, când m-am mutat acum 12 ani era o problemă că mirosea groaznic de la fabrica din zonă, unde se făcea făină din oase, dar s-a închis. Acum miroase a shaorma doar”, spune Lavinia. Pentru ea, traficul e o problemă pentru că se stă în coada de mașini foarte mult, zilnic, până în Popești Leordeni.

herastrau
În decurs de o oră, în Herăstrău, valorile maxime atinse au fost de 30 de micrograme pe metru cub pentru PM 2,5 și 31 de micrograme pe metru cub pentru PM 10.

A treia oprire: intersecția Charlles de Gaulle

Ce e Charlles de Gaulle: Pentru a treia tură de măsurat, m-am mutat în nordul Capitalei, lângă Herăstrău, unde prețurile locuințelor sunt în categoria superioară și unde proximitatea parcului ar putea avea un cuvânt greu de zis în ecuația poluării.

Poluarea de la (ăia mai) bogați: M-am așezat pe o bancă aproape de intersecția de la Herăstrău, unde e și o stație de închiriat biciclete. În stânga - parcul, în dreapta - traficul. În decurs de o oră, valorile maxime atinse au fost de 30 de micrograme pe metru cub pentru PM 2,5 și 31 de micrograme pe metru cub pentru PM 10.

herastrau

Ce zice lumea: Am oprit o doamnă care trecea pe bulevardul Aviatorilor și mi-a zis că ăsta e drumul ei zilnic de la serviciu. „Aerul este absolut poluat, chiar dacă e lângă parc. Aerul din București este tot poluat, tot!”. Un tânăr care a venit să returneze bicicleta închiriată s-a declarat la fel de nemulțumit: „Eu sunt din Constanța, dar e tot ca aici, nașpa. Miroase a carburant, mai ales dimineața când plec la muncă. Parcă seara când ies la alergat nu mai e chiar așa de rău.”

Dragoș are 46 de ani și este proprietar în Primăverii. El trece zilnic prin intersecția de la Charles de Gaulle. „Calitatea aerului variază. Pe la șapte-opt dimineața, când ies în Herăstrău, este foarte bine. Pe la zece deja se simt gazele mașinilor în liziera parcului. Pe drumul de întoarcere acasă e total diferit față de dimineață. În sensul rău. Seara este foarte ok”, spune Dragoș.

dorobanti
În decurs de o oră, la Piața Dorobanți, cele mai mari valori înregistrate de senzorul meu au fost de 26 micorgrame pe metru cub pentru PM 2,5 și de 72 micrograme pe metru cub pentru PM 10

A patra oprire: Piața Dorobanți

Ce e Dorobanți: Pentru ultima măsurătoare m-am dus în Dorobanți, acest cartier care are cel puțin faima de a fi unul foarte select. Prețurile apartamentelor sunt dintre cele mai ridicate și am vrut să văd ce aer respiră cei care plătesc foarte mult să stea în zonă.

Poluarea în lux: M-am dus într-un punct reper al cartierului: Piața Dorobanți, vizavi de o cafenea de fițe. În decurs de o oră, cele mai mari valori înregistrate de senzorul meu au fost de 26 micorgrame pe metru cub pentru PM 2,5 și de 72 micrograme pe metru cub pentru PM 10. Adică, valoarea particulelor cu diametru de 10 micrometri a fost depășită cu aproximativ 50%.

dorobanti

Ce zice lumea: O mamă cu un băiețel de cinci ani care ieșise din casă spre parcul Floreasca din apropiere mi-a zis că e convinsă de poluarea din București. „Când mergi la munte simți cum trebuie să fie aerul. Aici blocul în care stau e la stradă. Fac curat azi, mâine e iar praf. Avem parcuri aici și poate astea fac diferența. În weekenduri mergem în Popești-Leordeni, la rude, și acolo e grav”, spune ea.

Ce soluții ar fi ca să nu te omoare poluarea mai rapid decât viața

Departe de a fi niște măsurători științifice, aceste date îți arată clar că respiri un aer poluat. Chiar în lipsa senzorilor și a aplicațiilor, bucureștenii simt rezultatul „creșterii economice” pe propriile căi respiratorii. Măsurile anti-poluare au rămas mereu pe hârtie pentru că politicienii nu vor să-și asume costul electoral al impunerii de taxe pe poluare sau al interzicerii traficului în centrul orașului ca în alte capitale europene.

Dacă autoritățile nu iau măsuri, organizațiile de protecție a mediului vin cu idei și soluții pentru un aer respirabil. Ecopolis este organizația care a făcut primul studiu privind calitatea aerului în București, în 2011, și a atras atenția în repetate rânduri asupra poluanților din aer și a lipsei de prevenție și informare a populației.

Acum, Ecopolis lucrează la aerlive.ro care va fi primul serviciu de furnizare date privind calitatea aerului în București. Rețeaua va însemna 15 stații fixe și mobile de monitorizare a cinci parametri de calitate a aerului, plus cel puțin 50 de puncte de măsurare PM 10, senzori pe care îi vor distribui în rândul cetățenilor. Această inițiativă vine ca urmare a modului dezastruos de monitorizare prin rețeaua națională, gestionată de Agenția Națională de Mediu.

Pe lângă această componentă de monitorizare, Ecopolis și partenerii își propun să deruleze o campanie de informare și să stabilească principalele metode de a împinge către autorități cele mai bune soluții pentru diminuarea poluării din București.

Autoritățile au un plan anti-poluare prin care, de fapt, poluează și mai mult

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Asociaţia ActiveWatch, Asociația 2 Celsius şi Fundația Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) au chemat în judecată Primăria Capitalei pentru că nu respectă dreptul la un mediu sănătos al bucureștenilor. Reclamanții cer anularea Planului Integrat de Calitate a Aerului 2018-2022, „deoarece cuprinde măsuri nerealiste și nepotrivite, unele dintre ele contribuind chiar la creșterea poluării”.

În realizarea planului, Primăria a folosit un studiu de calitate a aerului vechi de cinci ani, susțin cei de la OPTAR care coordonează acest proces. Chiar și așa, măsurile prevăzute în plan nu au fost respectate: limitarea accesului autoturismelor în oraș, descurajarea accesului auto în zona centrală a orașului prin politici stricte de parcare, taxe de acces și închiderea traficului, instituirea de zone de emisii reduse, crearea de spații verzi, controlul strict al poluării din lucrările de construire și demolare.

Tema din acest an a Zilei Internaționale a Mediului este chiar poluarea aerului. Aproximativ șapte milioane de oameni din lume mor prematur din cauza poluării aerului.

Editor: Iulia Roșu