Tot ce trebuie să știi despre legea care te bagă la închisoare pentru „antițigănism” în România

UPDATE 4 ianuarie 2021: Legea care prevede măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului, inclusiv pedepse cu închisoarea pentru acţiuni de ură împotriva romilor, a fost promulgată pe 4 ianuarie de președintele Iohannis, după ce actul normativ fusese adoptat de Camera Deputaților pe 15 decembrie.

„Țiganca împuțită” e jignirea care-a ajuns celebră în mentalul colectiv - dacă nu era deja - după ce președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, a folosit-o la adresa unei jurnaliste în 2007. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis să-l sancţioneze pe Băsescu cu avertisment pentru discriminare, dar fostul președinte a contestat și a câștigat, până la urmă, la Curtea Supremă.

După noua posibilă „lege a antițigănismului”, care a trecut recent tacit de Senat, o astfel de jignire rămâne, însă, în răspunderea CNCD, întrucât nu este urmată de fapte violente, spune Daniel Vasile, deputat de la Partida Romilor „Pro Europa” și unul dintre inițiatorii proiectului de lege.

Proiectul „antițigănism” definește „manifestările și practicile discriminatorii” și poate aduce pedepse de până la zece ani de închisoare. Titlul inițiativei, însă, a născut mai multe controverse în rândul activiștilor pentru drepturile omului. Gelu Duminică, sociolog și director la Agenția „Împreună”, spune că numele i se pare peiorativ. „Acesta este unul dintre termenii consacrați, dar mi se pare o prostie în sine termenul. Un fel de minus cu minus dă plus”. Nici celălalt inițiator al legii, deputatul PSD Petre Florin Manole, nu e foarte fericit cu titlul proiectului și crede că poate suporta critică, însă nu-l consideră atât de important. Altceva contează, spune el: „Tema discriminării romilor în contextul românesc e adusă prima oară în dezbatere parlamentară, ăsta e principalul motiv al asocierii mele la acest proiect.”

Chiar și Daniel Vasile a avut dubii cu privire la cuvântul „antițigănism”. „Această lege trebuie să combată țigănismul, în mentalul colectiv înseamnă acel lucru rău. Rom provine din limba romani și este cuvântul prin care noi ne exprimăm unul față de celălalt. Îmi sună ciudat să fiu împotriva acestui cuvânt. Evreii n-au zis în lege anti-evreu. Nu sunt împotriva evreilor, cum nu suntem împotriva romilor.”

De fapt, noul proiect e foarte similar cu legea antisemitismului, care a fost însă contestată de ActiveWatch pe motive că „dublează legislaţia deja în vigoare, nu are şanse reale să fie aplicată şi nu asigură proporţionalitatea limitării libertăţii de expresie în raport cu gravitatea discursului”.

Inițiatorul Daniel Vasile spune că s-a inspirat din legea antisemitism, pe care a și votat-o în comisia pentru drepturile omului, dar crede că este un test pentru Parlamentul României să o voteze: „Două legi în oglindă care tratează, în esență, același obiect de reglementare. Poate funcționa la fel pentru două grupuri etnice diferite. Am avut pasaje comune în istoria noastră. Ura e diferită, condițiile și cauzele sunt diferite, dar au suferit aceleași tratamente”.

Legea care pedepsește antisemitismul a fost adoptată în timp record de Parlament, fiind votată aproape în unanimitate de Camera Deputaților, cu o singură abținere.

Sociologul Gelu Duminică crede că, atât timp cât există o lege care îi protejează pe evrei, este normal să existe legi care să combată practicile și atitudinile discriminatorii la adresa altor minorități. „E o chestie într-un trend european, care consfințește un element: că nu există minoritate superioară și inferioară. Protecția trebuie sa fie similară pentru minorități în genere.” Duminică nu crede că legea va schimba totul peste noapte, dar că aceasta oferă un cadru legal care, în timp, alături de educație, va putea schimba atitudini de tipul „țigancă împuțită”, situații ca cea de la Baia Mare sau precum segregarea elevilor de la Iași.

Dar pot fi amendabile, în acest caz, proverbele sau expresiile populare de tipul „s-a înecat ca țiganul la mal”, i-am întrebat pe cei doi inițiatori ai legii.

P.F. Manole spune că astfel de sintagme, ieșite din gura unui politician, de exemplu, sunt sancționabile de CNCD. „Dar legea nu înseamnă că cineva poate să sancționeze o editură care ar publica un basm popular care ar conține astfel de lucruri. Cum nici în SUA nu e interzis Tom Sawyer”. De fapt, cam este. Aventurile lui Huckleberry Finn de Mark Twain este romanul cel mai disputat din școlile americane: cenzurat, interzis, schimonosit, apărat, reintrodus și lista rămâne deschisă. Daniel Vasile nu este foarte sigur de răspuns, dar tinde să spună că nu este un eveniment care să se încadreze în această lege.

Ar fi o aberație să se ajungă aici, spune Gelu Duminică „Nu pot sa amendez mușchiul țigănesc, Țiganiada și proverbele, dar pot să explic că ele sunt peiorative, că nu se referă la o minoritate, ci la o caracteristică socială. Eu trebuie să mențin acel proverb ca să-l explic”.

Dacă citești prevederile din lege, înțelegi că scopul ei este să sancționeze vinovații în situații ca cea de la Zalău, în care o femeie romă a fost bătută de un șofer de microbuz, apoi înjurată de operatoarea 112 pe motiv de etnie, sau ca cea din Dej, sau ca cea de la Timișoara sau ca multiplele dăți în care casele romilor au fost incendiate de către vecinii hotărâți să-și facă singuri dreptate. Sentimentele de ură rasistă au scris pagini negre în istoria României, de la sclavie și Holocaust la manifestări violente în perioada postdecembristă.

„Nu va fi ușor, nu ne așteptăm ca de mâine, aceste acte să înceteze”, spune Daniel Vasile, dar crede că o astfel de lege e un semnal de reconciliere națională.

Dincolo de pedepsirea unor acte criminale, săvârșite cu caracter rasist, legea ridică problema îngrădirii libertății de exprimare. Deputatul Petre Manole n-are însă nicio dilemă în sensul ăsta, spune el, întrucât „libertatea de exprimare este deja limitată de la CEDO în jos. Nu cred că ar avea vreun risc de a îngrădi, pentru că nu există nicăieri dreptul de a fi rasist”. Și Gelu Duminică crede că legea nu se suprapune peste răspunderea CNCD și nici nu încalcă libertatea de exprimare. „Trebuie apărată, dar are limitele ei pentru pacea socială, care poate fi reglementată prin amendă sau educație”.

„Pe unii cu siguranța îi va radicaliza, am primit înjurături în spațiul public deja, că uite ce vrea să facă deputatul tău. Și legea antisemitismului a stârnit o grămadă de reacții din partea celor care se consideră români neaoși. Lor li se adresează astfel de legi. N-ar fi existat, dacă am fi învățat ce înseamnă respectul”, explică Gelu Duminică.

Au curs râuri de pixeli în subsolurile știrilor despre cum legea asta a trecut tacit de Senat (Camera Deputaților e for decizional, totuși). Cele mai multe, evident, supărate că minoritățile ne fură țara, la fel ca străinii, că pe români nu-i mai apără nimeni sau că ne ducem pe p*lă fix din cauza romilor. Câțiva, însă, își pun întrebarea: de ce mai era nevoie de o astfel de lege, dacă exista deja CNCD?

După comentariile astea te gândești că o astfel de lege poate crea mai multă vrajbă decât reconciliere. Daniel Vasile nu se sperie, însă, de reacția oamenilor. „Este posibil ca un prim efect să fie o respingere de către populația majoritară, pe fundamentul acestor sentimente care încă există în societatea românească.”

Nu-i greu să-i înfierezi pe români când vine vorba de minorități, de la evrei și unguri la romi, o bună parte se simte discriminată de prea multă corectitudine politică. Legea, însă, spun inițiatorii, vrea să asigure că istoria neagră a romilor nu se va repeta în România.