Disecţia pe broască sau, în unele şcoli, pe iepure, era, până acum, cam singurul motiv de stare de rău sau leşin printre elevii liceelor din România. Lucrurile s-au schimbat acum două zile, când purtătorul de cuvânt al unui spital din România a transmis următoarele: „Elevul în vârstă de 17 ani a spus că i s-a făcut rău de la nişte imagini despre chiuretaj pe care le-a văzut în timpul orei de religie. A fost diagnosticat cu distonie neurovegetativă, a primit reţetă şi a fost trimis acasă."

Elevul este în clasa a XI-a la Liceul „Emil Racoviţă" din Vaslui şi se simte foarte bine acum. Cu ocazia asta, am aflat că elevilor unui liceu din România li se arată un film documentar foarte grafic şi controversat despre avort, în timpul orei de religie. Dar, mai întâi, să vedem filmul, să ştim despre ce vorbim.

Filmul documentar vizionat la ora de religie a liceului vasluian se numeşte The Silent Scream, e din 1984, şi a reprezentat, timp de decenii, un important instrument de propagandă al mişcării internaţionale anti-avort.

Naratorul documentarului este medicul obstetrician Bernard N. Nathanson, fost director al unei clinici de avorturi din SUA, care, la un moment dat în timpul carierei, a decis să nu mai facă avorturi şi a trecut de partea cealaltă a baricadei. Calitatea sa de medic a dat credibilitate filmului, care include imagini autentice din timpul unei întreruperi de sarcină şi în care un fetus de 12 săptămâni este numit „copil".

La lansare, documentarul de 28 de minute a iscat controverse intense între taberele pro-viaţă şi pro-alegere din Statele Unite. Primii îl consideră dovada clară că avortul este o crimă, în timp ce adepţii dreptului femeii de a alege acuză filmul de inducere în eroare, distorsiune, minciună.

De altfel, filmul a primit critici dinspre mediul medical din cauza transmiterii mesajului că un fetus ar simţi ceva în timpul unui avort. De asemenea, realizatorii filmului au fost acuzaţi că au dat imaginea pe repede înainte când naratorul vorbea despre „mişcările violente" ale fetusului care ar încerca să scape de „cel mai mortal pericol imaginabil".

Acum, că ai văzut filmul, hai să vedem ce l-a determinat pe profesorul de religie al Liceului „Emil Racoviţă", teologul Gabriel Vrînceanu, să îl arate clasei sale.

„Parental guidance is advised", scrie mare pe ecran înainte de începerea filmului. Astfel, deşi înşişi realizatorii filmului au găsit de cuviinţă că minorii nu ar trebui să vizioneze filmul fără acordul părinţilor, nu de aceeaşi părere a fost şi profesorul din Vaslui. Profesorul, absolvent de Teologie, a acceptat să stea de vorbă cu mine câteva minute, prin telefon, dar nu fără să mă întrebe dacă cred în Dumnezeu şi dacă am copii.

Redau mare parte din dialog:

VICE: Bună ziua, vă sun de la VICE România, în legătură cu filmul pe care l-aţi pus elevilor la oră.
Gabriel Vrînceanu: Oh, nu mai, am dat interviuri. Aveţi din presă suficiente interviuri.

Eu scriu pentru VICE, e o revistă din afară…
Am înţeles, dacă e pro-vita, cu mare drag, dacă nu, nu mai discutăm.

Vreau să vă întreb care este reacţia copiilor după ce văd acest film.
Feedback-ul lor este extraordinar, sunt extrem de încântaţi de ceea ce văd şi chiar îmi mulţumesc, fiindcă nu ar fi crezut vreodată că se întâmplă aşa ceva.

Ce vârste au copiii cărora le arătaţi documentarul?
17-18 ani. Nu discutăm mai jos, pentru că e vorba de programa şcolară pe care ei o au.

De unde aţi aflat de film?
De la Pro-vita (n.r. asociaţie împotriva avorturilor) am aflat.

Pentru astfel de filme aveţi nevoie de acordul părinţilor?
Nu cred că un film care este moral şi educativ ar trebui să creeze atâta tevatură. Ce nu a scris presa este că băiatului ăluia efectiv i s-a făcut rău pur şi simplu, nu de la film. La început i-a curs sânge din nas, apoi fiind anemic, a avut o stare de rău, de moleşeală accentuală, i s-a făcut rău. Atâta tot. S-a exagerat într-un stil groaznic. Dar, până la urmă, cred că aşa a fost să fie. Eu îmi fac treaba cu simţ de răspundere. (…) Atât timp cât în programa şcolară ministerială există tema avortului… Verificaţi, la lecţia „Familia creştină", este tema avortului. Da? Dacă consideraţi… Auziţi, câţi ani aveţi?

Am 33.
Mulţi înainte.

Mulţumesc.

Sunteţi şi preot?
Nu.

Aţi fost preot?
Nu. Asta e tot ceea ce vă spun. Trebuie să intru la ore.

O ultimă întrebare. Sunteţi de acord ca tinerii de 17-18 ani să facă educaţie sexuală în şcoală?
Eu am citit de curând, nu mai ştiu unde, că în Anglia, de când se face această educaţie sexuală în şcoli, a crescut rata avorturilor cu 35%. Este foarte sensibil subiectul. Nu trebuie educaţie sexuală, trebuie ca profesorul de biologie, la clasa a X-a sau a XI-a, să aibă un semestru dedicat acestei lecţii. Eventual, să discutăm în paralel, şi din punct de vedere teologic, moral, creştin, şi din punct de vedere medical, anatomic, biologic.

Credeţi că ar trebui să li se povestească şi despre contracepţie?
Categoric. Trebuie să fie un pic destupaţi, nu închistaţi. Dar, atenţie, numai în anumite condiţii, nu gata, la 14, 13, 12 ani faceţi contracepţie şi daţi-i drumul la treabă!

În ce condiţii?
Eu trebuie să intru la ore în cinci minute. Este o întreagă dispută aici, nu pot în momentul ăsta să stau să vă spun exact, sunt cazuri şi cazuri. Aţi înţeles? Sunt cazuri şi cazuri în care se poate probabil accepta contracepţia şi în altele nu. Când sfidezi moralitatea şi pe Dumnezeu, atunci probabil este o problemă. La revedere.

În declaraţii anterioare făcute presei, profesorul şi-a arătat îngrijorarea cu privire la numărul mare de avorturi din România, mai ales în rândul adolescentelor, fapt care l-ar fi determinat să le arate copiilor filmul. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, în anul 2014 s-au înregistrat 78 300 de avorturi, dintre care 544 la fete cu vârsta sub 15 ani, iar peste 7 280 la tinere între 15 şi 19 ani.

Am verificat afirmaţia profesorului referitoare la programa şcolară, care ar include, la lecţia „Familia creştină", tema legată de avort. Nu există o asemenea recomandare. La respectiva lecţie, programa face următoarea recomandare:

Nicăieri, în tot documentul de 32 de pagini al programei şcolare a disciplinei religie pentru liceu, nu se regăseşte cuvântul „avort".

Acordul părinţilor nu a fost cerut pentru că profesorul consideră filmul unul „moral şi educativ". Bun, dar conducerea şcolii l-a văzut înainte să fie arătat copiilor?

Directorul nu a vrut să răspundă la întrebarea dacă l-a surprins că elevilor săi li se arăta acest film, pe motiv că un răspuns din partea lui ar putea influenţa comisia liceului care a deschis o anchetă în acest caz.

Dacă cercetările interne la liceu vor dura maximum 30 de zile, cele ale Inspectoratului Şcolar Judeţean s-au finalizat ieri, cu următorul rezultat:

Comunicatul ISJ precizează că elevul ar fi leşinat după doar şase minute din film: „Primele șase minute ale filmului, vizionate de elev şi difuzate la clasă până în momentul incidentului, nu prezintă imagini cu puternic impact emoţional, acestea furnizând mai degrabă informaţii despre stadiile dezvoltării fătului, imagini ce sunt regăsite, de altfel, şi în atlasele de biologie."

Greşit. Uite aici ce spune naratorul, între minutele 4:56 şi 5:13:

Prima întrebare pe care mi-am pus-o când am citit ştirea asta a fost dacă liceul are în orar educaţie sexuală.

Este la latitudinea fiecărei unităţi şcolare să introducă în orar acest curs optional. Liceul „Emil Racoviţă" a decis că nu este nevoie. Aşadar, şcoala găseşte de cuviinţă să îi înveţe pe elevi direct despre posibilele consecinţe ale unui act sexual, fără însă a le vorbi mai întâi despre actul sexual în sine, despre sarcină şi contracepţie. Elevii află direct despre avort, dintr-un film din 1984, în care imagini cu avortoni în pahare de plastic sunt acompaniate de muzică de genul celei din filmele de groază.

Includerea orelor de educație pentru sănătate și educație sexuală în programa școlară ar preîntâmpina astfel de cazuri, mi-a spus Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, organizaţie care a cerut în mod repetat includerea unei ore de educaţie sexuală în programa.

În schimb, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui nu e convinsă că elevii ar avea neapărat nevoie de ore de educaţie sexuală.

Şefa inspectoratului spune că nu au existat plângeri din partea părinţilor copiilor şi, că din contră, părinii şi-au exprimat sprijinul pentru profesorul de religie: „Tatăl copilului spune că este de acord cu asemenea materiale şi n-are ce să-i reproşeze profesorului. Şi copilul spune că îl apreciază foarte mult pe domnul profesor şi că este interesat de tema respectivă şi că ar fi vrut să vadă filmul până la capăt."

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre avort:
Mirese moarte și avorturi forțate: Politica copilului unic încă distruge vieți în China
Avortul doare mai tare decât crezi
Irlanda merită un referendum pe tema avortului