Simt deja, cum o bucată din cititorii VICE au început să dezvolte o mică spumică în colțul gurii la citirea acestui titlu, dat fiind faptul că în ziua de azi cine nu e fotograf de Facebook sau social media specialist, nu are de ales decât să fie DJ. Dar stai liniștit, tu cititorule pus pe harță, e doar genul ăla de titlu care caută scandal, textul va fi ceva mai nuanțat.

Evident că a fi DJ nu te face impostor. E un job care, deși distractiv, e super-obositor și de multe ori presiunea succesului unui petreceri cade pe umerii tăi. Sunt perfect de acord că printre DJ sunt mulți oameni talentați cu studii, care au găsit că ăsta e cel mai potrivit mod pentru a se exprima muzical, dar și mulți absolvenți de politehnică care și-au instalat Atomix MP3 sau ce-or mai folosi copiii în ziua de azi.

Știu că pentru a fi un DJ bun trebuie să ai vaste cunoștințe muzicale și un organ special care îți dă puterea să receptezi energia publicului și apoi să o manipulezi. Admir foarte mult un DJ care face treceri elegante și te bagă într-un trip mișto pe parcursul setului, dar sunt și o grămadă de bălani supraapreciați în branșă.

Problema cu impostura la DJ apare de la o anumită scară încolo. Paradoxal, cu cât mai mare ești ca DJ, cu atât mai impostor. Ce vreau să zic e că David Guetta, Tiesto, Van Buuren, Calvin Harris și ceilalți băieți cu nume de fotbaliști sunt niște păcălici de doi bani. De ce?

Cu siguranță ați văzut acest clip în care trei băieți epilați răsucesc butoane, își flutură mâinile ca niște majorete și pretind că pun muzică. Până și faptul că sunt trei deodată e absolut ridicol, pentru că n-ai cum să asculți decât o singură piesă.

Oricum, apăsatul de butoane de orice fel e complet redundant, pentru că, atunci când sunt în turnee, marii DJ folosesc același playlist pentru fiecare concert. Și elimină orice aport creativ al omului de la butoane și orice urmă că ar fi ceva personal pentru public în acel spectacol. Ar putea la fel de bine să plece de la pupitru și să se joace candy crush pe budă. Și asta a devenit norma, nu excepția.

Într-un interviu pentru revista Beatport, Preasfințitul David Guetta povestește o situație în care computerul său a crash-uit înaintea unui show și a fost nevoit să-și pună muzica pe un stick USB într-o ordine aleatoare și apoi SĂ O PUNĂ DE UNUL SINGUR ÎN PLAYLIST! BĂ EȘTI PROST???!!! OMU' A TREBUIT SĂ PUNĂ PIESELE MANUAL ÎN PLAYLIST CA UN SĂLBATEC! În ce lume trăim? Ce urmează, să-și taie singur cocaina?

Dar fenomenul e mult mai ciudat de atât. De exemplu, la un eveniment de house știi cum deosebești openerul de main act? Uite cum mi-a explicat mie un sunetist de la festival mare: main act-ul are voie să dea muzica mai tare. Deci, teoretic, openingul ar putea să facă aceeași atmosferă în sală și să pună aceeași muzică ca main act-ul, dar i se limitează volumul de la pupitrul inginerului de sunet.

Nu erau mai cinstite vremurile în care doar aduceai o trupă mai de căcat în deschidere, ca să te facă să pari mai bun?

Fotografie via Dacă stai nas-n nas cu DJ-ul înseamnă că nu înțelegi muzica

Ok, dar acum ai putea să-mi zici:

„Calvin Harris mixa în cluburi când tu te jucai cu puța-n șalău (mă scuzi, sunt de la Tulcea). El a demonstrat ce era de demonstrat ca și DJ, acum doar scoate hituri. E un producător și compozitor de succes‟.

Ca să vezi, nici treaba asta nu stă chiar așa! Dacă te uiti pe orice top de single-uri, o să observi că o grămadă de piese vin pe structura asta: Nume piesă - DJ XULESCU featuring PERSOANA CARE CHIAR C NTĂ PIESA.

Sigur, ai putea să spui că e firesc așa, să ai numele producătorului, pentru că el a făcut piesa. Ok, dar producători și compozitori au fost dintotdeauna la piese, de ce au ajuns acum să primeze în fața talentului? Asta o să aflăm puțin mai încolo. Până atunci, uite un exemplu care chiar mă deranjează:

Deci avem Jasmine Thompson, o fetiță de numai 15 ani, cu vocea unei pisicuțe-îngeraș care a fost hranită doar cu piersicuțe cu miere. Avem piesa „Ain't Nobody‟, cântată în original de Chaka Khan și lansată în 1983, și pe Felix. Deci piesa o face Jasmine, cu vocea ei, piesa e scrisă de Hawk Wolinski, ce a făcut Felix?

Rezolvă această ecuație simplă și vei înțelege că producătorul/dj-ul Felix Jaehn a avut următoarea contribuție la piesă: beat-ul de fruity loops-ul prost de pe fundal. Și faptul că, probabil, a zis ceva de genu': „Coa', hai să furăm o piesă din anii '80". Felicitări, Felix Jahen! Ești un DJ de succes internațional.

Bun, dar tu, cititorule, ai putea să fii insistent. Ai putea spune, de exemplu, că nu toți fac coveruri. Că David Guetta reușește să facă atâtea hituri după hituri din capul lui. Ești tu jeleu, Raule! Așa e, aici e cu totul alt nivel.

Aș vrea să ne gândim la David Guetta nu ca la omul David Guetta, ci mai degrabă ca la David Guetta - Societate pe Acțiuni. La fel cum cărțile Sven Hassel erau scrise de o mână de trepăduși sechestrați într-un birou, așa se face și muzica EDM. Pentru că în realizarea unui astfel de hit sunt implicați mai mulți oameni decât în realizarea autostrăzii București-Brașov.

De exemplu, piesa asta:

O să-ți ofer lista cu oamenii care au fost implicați în realizarea acestui hit. Apropo, lista nu e completă, mai avea încă două treimi de instrumentiști. Dar, după cum poți vedea, pe listă sunt opt oameni care au titlul de songwriter. Să zici că o piesă compusă în opt e o piesă de-a lui Guetta, e ca și cum ai zice că la violul din Vaslui trebuia să intre la pârnaie doar ăla care a dat tonul. Așadar:

• David Guetta – songwriter, producer, instruments
• Sam Martin – songwriter, guitar
• Frédéric Riesterer – instruments, producer, songwriter
• Giorgio Tuinfort – songwriter, producer, instruments, piano
• Jason Evigan – songwriter, guitar
• Michael Einziger – songwriter, guitar
• Avicii (Tim Bergling) – songwriter, producer, instruments, piano
• Daddy's Groove – additional producer, programming, mixer
• Ralph Wegner – sound designer
• Xavier Stephenson – recording engineer
• Aaron Ahmad – recording engineer
• Paul Power – orchestra recording, orchestra mixer
• Franck van der Heijden – orchestra arrangement, conductor

E simplu. DJ/PRODUCĂTOR e cea mai genială și totodată bolnavă creație a industriei muzicale.

Să zicem că tu ești managerul lui Beyonce și te ocupi de toată cariera ei. Și treaba merge bine cu Bey-Bey. Vinde de rupe pe iTunes, stadioanele sunt pline la toate concertele, imaginea ei e impecabilă și toate fetele și băieții cu probleme de identitate de gen vor să fie ca ea.

Și totuși, parcă nu faci destui bani. Ca orice afacerist care se respectă, faci o analiză SWOT a business-ului tău și tragi următoarele concluzii. În primul rând, Beyonce cântă doar ca Beyonce. Sigur, e superb, divin, fantasmagoric, dar e doar Beyonce. Adică, parcă aș vrea ca Beyonce să mai bage o piesă în care sună și ca Rihanna sau poate chiar ca Justin Bieber, dar n-am cum, pentru că, după cum am zis mai devreme, Beyonce sună doar ca Beyonce.

N-ar fi mai bine să-ți iei un Băiat care poate să facă featuring cu absolut toate vocile care-mi trec prin cap? Și atunci am un concert la care pot să-mi vină și fanii Nicki Minaj, dar și The Weekend. 1-0 pentru DJ Băiat.

Apoi, mai e problema că Beyonce e și ea om. Dacă Beyonce îți bea un Evian rece și răgușește? Dacă pe Beyonce a lăsat-o Jay Z și acum nu mai poate cânta fără să-i dea lacrimile? Dacă Beyonce e fizic terminată după zecile de seri în care s-a agitat pe scenă și miliardele de interviuri și autografe pe care trebuie să le dea? Ce faci, anulezi concertul în care ai băgat milioane de dolari?

Nu ar fi mai mișto dacă ai avea un băiat care să poată presta în orice situație, fie el și mort de beat/drogat? Un băiat ale cărui talente să fie complet nerelevante într-un show live? Un băiat care trebuie doar să dea play și apoi să se agite ca o maimuță la pupitru, timp de o ora? Ba da, normal că ai vrea asta! 2-0 pentru DJ!

Ok, Beyonce e sănătoasă tun și, pentru că au fermecat-o ursitoarele la naștere, nu se îmbolnăvește niciodată și toate concertele ei merg ca unse. Cu toate astea, Beyonce e o divă și divele nu sunt ieftine. Pentru Beyonce ai nevoie de un live band de meseriași clasa întâi, cu instrumente scumpe și performante. Ai nevoie de un batalion de dansatoare și dansatori care își schimbă câte cinci costume pe concert, deci ai nevoie de un camion numai pentru haine.

Și, deodată, te-ai trezit că ai de hrănit, cazat și transportat trei sute de oameni în cârca lui Beyonce. Dar Băiat n-are nevoie de asta. Pentru Băiat, tot ce-ți trebuie e un Macbook, o orgă de lumini, un inginer de sunet și niște artificii pentru efect la sfârșitul show-ului. 3-0 pentru DJ.

Dar poate că tu vrei să-i rămâi fidel lui Beyonce și să n-o înlocuiești cu un Macbook și cu un student la construcții civile. Beyonce, în schimb, are alte planuri. Te lasă, pentru că vrea să fie mamă sau pentru un alt producător mai șmecher. Pff, ce fraier ești! Vezi, dacă-ți luai un DJ Băiat netalentat era complet înlocuibil. Făceai imediat rost de un DJ Altbăiat. 4-0 pentru DJ.

În situația asta, oricât de mișto ar fi Beyonce, tu ca producător o să cedezi și o să-i zici lu Beyonce „Auzi, fă, ia ia-ți tu catrafusele și mută-te înapoi la tine la Urlați!‟. Dacă elimini complet factorul talent din această combinație, ai reușit să creezi un produs de la zero, asupra căruia să ai control total.

Bravo, Bo$$.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre DJ:
DJ tovarășu' Sorin Lupașcu
Poveștile ciudate ale DJ-ilor de nuntă: Mireasa cardiacă, soțul peste subwoofer și inundație în sală
Dacă stai nas-n nas cu DJ-ul înseamnă că nu înțelegi muzica