Cluj n-are metrou, dar are primul muzeu steampunk din Europa. Creatorul mi-a zis de ce l-a făcut

În urmă cu cinci ani, când eram într-un city break la Praga, am ajuns într-un bar steampunk (așa-i zice și numele), unde am fost fascinată de tot designul nebun din jurul meu, de la mașinării retro cu design futurist la personaje îmbrăcate excentric, ca-n epoca victoriană.

Părea c-am picat într-o lume distopică, unde nu înțelegeam mare lucru, dar care mă atrăgea într-un mod inexplicabil, și care seara se transforma într-un club kinky, cu vibe SF, astfel încât imaginea de „ce caut eu în viața mea” să fie completă.

Odată ajunsă în țară, sub vraja clasicului „ce marfă e oriunde în Europa, la noi oare de ce nu?”, am fost surprinsă să descopăr că la Cluj există Enigma Cafe, „primul bar steampunk cinetic din lume”, așa cum se descrie.

Iată cum iar am învățat că România are mult potențial și merită explorată, chiar dacă primul gând de vacanță ni se duce în afara granițelor. Ei bine, în tot acest context, iată vestea momentului: la Cluj s-a deschis Steampunk Transylvania, primul muzeu dedicat esteticii steampunk din Europa. Bine, mai e ceva similar în Marea Britanie, în Bristol, dar e cel mult o încercare timidă pe care o poți numi „muzeu” ca să nu-i zici sufragerie cu vechituri.

Am fost entuziasmată de vestea venită de la Cluj, dar mai ales curioasă să aflu mai multe detalii despre proiect. M-am lămurit cu Istvándi Botond, directorul muzeului, după cum urmează.

Istvándi Botond are 38 de ani și s-a născut în Dej, dar copilăria și-a petrecut-o la Sighișoara, până la vârsta de 17 ani, când s-a mutat în Cluj, locul de unde sunt părinții lui. Rămas orfan din adolescență, a început să lucreze de la 14 ani, iar viața l-a purtat în multe domenii creative, cum ar fi producția video din showbiz sau organizarea unor expoziții inedite.

În 2020, în plină pandemie, a hotărât să devină antreprenor, iar în ianuarie 2021 a și început să lucreze la una din dorințele sale cele mai de preț – să aibă propriul muzeu privat. 

„În trecut, am organizat mai multe expoziții itinerante în România, iar la un moment dat mi s-a oferit șansa să aduc o expoziție steampunk din State. Am renunțat rapid la proiect, deoarece costurile de producție și transport erau foarte mari, dar mi-a venit ideea să combin cele două dorințe ale mele, să am propriul muzeu, unul care reprezintă cel mai important lucru din viața mea, să visez cu ochii deschiși.”

În primăvara lui 2021, a preluat chiria spațiului – un fost pub studențesc. Pe 18 iunie 2022, muzeul și-a deschis ușile publicului. „Din afară imobilul arată simplu, chiar neglijat un pic. Aventura începe doar după ce vizitatorii trec sub cortina din antreu.” Steampunk Transylvania e pe strada Ștefan Octavian Iosif, numărul 4.

Steampunk este un sub-gen al științifico-fantasticului, devenit popular prin anii ‘80, însă rădăcinile sale provin din vremuri mult mai îndepărtate, după cum explică Istvándi, din perioada în care scriitorul francez Jules Verne își folosea spiritul vizionar pentru a-și imagina cum va arăta viitorul. „În romanele lui întâlnim des sentimentul de viitor distopic altoit din plin de tehnologiile bazate pe puterea aburilor. Baloane cu aer cald, dirijabile, submarine și alte invenții retrofuturiste reprezintă o parte din influențele specifice acestui subgen.” 

Această lume imaginară, care nu a existat niciodată, este foarte complexă și încărcată de multe detalii. Lucrările literare și audiovizuale care au la bază acest concept au loc într-o realitate alternativă în care progresul tehnologic se bazează nu pe electricitate, ci pe motorul cu abur – steam punk, până la urmă, nu?

Aspectul retro amintește de epoca revoluției industriale. „Stilul victorian combinat cu cel gotic, împodobit cu o mulțime de lumini ascunse, devine o lume de vis, de unde nici eu, nici vizitatorii nu prea mai vrem să plecăm. Steampunk este înrădăcinat în perspectiva epocii în ceea ce privește moda, cultura, stilul arhitectural și arta.”

Până să deschidă muzeul, a investit aproximativ 100 de mii de euro, dar subliniază că investiția este constantă. A încercat să apeleze la fonduri și la finanțatori privați, chiar și la bănci, dar toată lumea l-a refuzat, mai puțin „o sursă” care a crezut în proiect și care l-a ajutat să creeze acest loc unic. În procesul de renovare a lucrat cu meșteri din diferite profesii, de la zidari și constructori la electricieni și instalatori. Toți se uitau ciudat la el când le spunea ce idei are.

„După modificările și reparațiile interioare am început să-i dăm formă și să facem beznă. Am acoperit toate geamurile și pereții cu un textil ignifugat, să fie totul negru. În general, la toate expozițiile la care am lucrat în trecut, prima misiune a fost să scăpăm de lumina naturală. Lumina ambientală și controlul atmosferei prin lumină este un lucru important pentru mine; atât la muzeu cât și acasă sunt foarte atent la acest aspect. La decor și exponate colaborăm cu mai mulți artiști locali și internaționali, cum ar fi Marc-Giai Miniet, Sandy Knijf, Szekrényes Attila, Pavel Jarda, Zelenyak Zoltan, Radu Vădan.”

Steampunk Transylvania se întinde pe două etaje și te invită într-o altă realitate, unde noul și vechiul se întrepătrund, în timp ce descoperi laboratorul de alchimie, camera de tortură, camera de operații, camera secretă sau mașina timpului. Te vei plimba printre pistoale, săbii, creaturi ciudate, dar și personaje autentice, cum ar fi Professor Sylvester, pe care-l poți prinde în timp ce lucrează la următoarea invenție, mai ales că exponatele se schimbă o dată la câteva luni. 

„Multe exponate din muzeu sunt create de acest om extrem de creativ. Momentan lucrează la un dirijabil, un exponat interactiv care va avea șase motoare și va activa mai multe elice și lumini. Este cel mai mare obiect pe care îl vom avea în muzeu.”

Vine aproape zilnic la muzeu, locul unde și-a mutat recent și biroul. „Este poziționat lângă unul dintre elementele mele preferate din muzeu, biblioteca, iar vizitatorii, dacă doresc, se pot așeza în scaunul meu, fie pentru o fotografie sau pentru a experimenta cum este să lucrezi la un birou într-o lume de fantezie. Ce e așa special la bibliotecă? Ascunde de fapt o cameră secretă, care se activează prin apăsarea unei cărți.”

Relația asta cu vizitatorii o duce chiar mai departe. Intră de multe ori în discuții profunde cu vizitatorii, momente în care oferă secrete despre muzeu, lucruri pe care doar el le știe. Așa cum adaugă, îi place și să rămână noaptea aici, după ce pleacă toată lumea, deoarece atunci visează la toate noutățile pe care dorește să le implementeze în spațiu.

Colecționează de multă vreme obiecte ciudate, dar majoritatea din muzeu au fost adunate și create în 13 luni. Acestea vin atât din țară, cât și din Europa, dar echipa este în continuă căutare de piese din care pot crea alte obiecte. Plus de asta, mulți vizitatori aduc tot felul de obiecte „extraordinar de interesante.” Istvándi subliniază că sunt mereu în căutare de artiști dornici să colaboreze cu ei, iar în gift shop încearcă să ofere obiecte de artă create de artiști locali și internaționali.

Personalul este compus din zece oameni, care lucrează pe ture și cu rol special. „Cei care explică despre muzeu și exponate nu sunt doar ghizi, sunt și personaje. Fiecare are un caracter puternic și consideră locul de muncă un job de vis.” 

Totodată, vizitatorii nu sunt anunțați despre ce personaje se află în muzeu, ci totul se întâmplă instant pentru cei curajoși. Iar vestimentația are un rol aparte. „Avem o garderobă a muzeului care conține haine de toate felurile, care corespund stilului victorian, steampunk sau fantasy. Colecția este în continuă dezvoltare, iar uneori vizitatorii mai îmbracă una–alta, pentru a face fotografii memorabile.” 

„Am pus Clujul și România pe o altă hartă”, susține Istvándi. În sensul ăsta, crede că există „mega piață” la noi în țară pentru astfel de proiecte, dar lumea trebuie educată că există experiențe de acest gen. Botond are multe planuri și, dacă ar fi fonduri suficiente, ar putea avea și mai multe. Dar nu-și pierde speranța că lucrurile se vor rezolva în direcția dorită. Până una–alta, scopul muzeului este de a crea o comunitate.

• De Halloween, în 2022, va lansa și serie de petreceri Steampunk – „STEAMBUILDING”. Și ar vrea organizeze lunar în locații diferite din țară.
• În cazanele unei fabrici mici de bere din Cluj, fierbe deja berea artizanală a muzeului care se va numi „DREAM” cu o culoare asemănătoare cuprului, metal folosit des în instalații steampunk. Berea va fi la sticlă și draft.
• Ar vrea să creeze mai multe muzee steampunk în Europa, chiar să fie un lanț de așa ceva care oferă o călătorie retrofuturistică pentru vizitatori. Următoarele orașe pe listă sunt Budapesta și Praga.
• În viitorul apropiat vrea să introducă AI (inteligență artificială) și AR (realitate augmentată) în muzeu.
• Peste doi–trei ani vizează organizarea unui mic festival STEAMPUNK.
• Există deja un orar special. În zilele cu Lună plină, muzeul este deschis până la ora 1 noaptea.
• Are în plan și o serie de workshop-uri dedicate tinerilor ca să-i determine să creeze lucruri cu mâinile.

Pentru adulți, el ar vrea să înțeleagă ce este această lume imaginară și, mai mult, să-i motiveze să-și realizeze visele, chiar dacă ele nu par realizabile. „Mulți prieteni mi-au spus în perioada de amenajare lucruri gen: «Bă, dar câți crezi că vor veni la muzeul ăsta al tău?» sau «Nu-ți vei recupera investiția nici în 10 ani.» sau «45 de lei biletul? Nu va veni nimeni. Mai bine fă un birt.» I-am ignorat și mi-am văzut de treabă. De trei luni de când am deschis am avut aproape 5 000 de vizitatori care au plecat uimiți și fericiți. Să nu mai pomenesc de vizitatorii care revin cel puțin o dată pe lună. S-au întâmplat multe în trei luni – și mai avem ani de zile în fața noastră.”

Te mai las cu o idee pe final. Așa cum descrie Istvándi, pentru a fi steampunk sau pentru a fi fidel stilului în atitudine și filosofie, trebuie să te adaptezi unei anumite categorii pe care dorești să o reprezinți. „Un căpitan de navă steampunk trebuie să aibă priceperea și ferocitatea specifică unui căpitan pirat. Un lord steampunk trebuie să fie șic și excentric în stil vestimentar și accesorii, iar un mecanic sau inventator trebuie să fie creativ și să aibă cunoștințele și precizia unui automaton. Alegerea aparține fiecăruia!”

Muzeul este deschis zilnic, între 12 – 21. Biletul costă 45 de lei pentru adulți, 40 de lei pentru studenți, elevi, pensionari și 35 de lei pentru copii până în șapte ani. Biletele sunt singurul venit, iar profitul este reinvestit în muzeu.