Ar trebui să hibernăm tot restul pandemiei și să sperăm că virusul va dispărea?

Cum ar fi să dormi în lunile de iarnă, ca să scapi de pandemie?
hibernare in pandemie, cum dispare covid-19
Imagine: Getty Images  

Umanitatea știa deja cam cum va fi iarna cu COVID-19 încă din martie, cu măști, dezinfectant, carantină, teamă și moarte. După o vară în care totuși ai avut șansa să iei masa la terasă, să ieși în parc și să mergi pe munte la o distanță socială acceptabilă, acum trebuie să te pregătești pentru o iarnă mohorâtă. Mi-ar plăcea să hibernez în toată perioada asta.

„Va fi o iarnă plină de provocări pentru o groază de oameni”, a zis Jennifer Veitch, cercetătoare la National Research Council of Canada.

Publicitate

Având în vedere că iarna asta va presupune multă izolare, frig și întuneric și un risc mai mare de a infecta sau a fi infectat, să te dai jos din pat pare un efort prea mare. De fapt, dacă peste șapte miliarde de oameni de pe Pământ ar decide să hiberneze - sau mai degrabă să amorțească - ar putea să-i scape pe toți de multă durere și ar reduce masiv rata de transmitere a COVID-19. Doar că ideea asta de a te băga într-o transă ridică și câteva probleme.

Dacă aproape toată lumea ar intra în starea asta de amorțeală sau depresie metabolică ar întrerupe lanțul de transmitere al COVID-19. „Fără o gazdă care să-l dea mai departe, virusul ar dispărea complet”, a zis Andrew Noymer, profesor specializat pe sănătate publică la Universitea California, Irvine.

Ca să nu mai zic că propunerea asta modestă are niște probleme reale. De exemplu, una ține de logistică. Să bagi într-o stare de hibernare fiecare om de pe Pământ e înfricoșător. Dar poate că cel mai mare obstacol în prezent e că e imposibil să faci asta, conform cercetătorilor din articolul de față. În prezent, ține încă de ficțiune, iar asta cel mai probabil nu se va schimba în câteva săptămâni.

Totuși, scăderea ratei metabolice umane e încă un subiect de interes pentru cercetători și câteva agenții spațiale din lume ca NASA. În ianuarie, un grup de oameni de știință, câțiva care au luat parte la un workshop NASA despre subiectul ăsta în 2018, au publicat o lucrare în care explorează câțiva dintre primii pași ai domeniului.

Publicitate

Conform lucrării, lucruri precum sedarea moderată și accentuarea somnului profund, stadiul în care corpurile umane ating cea mai scăzută rată metabolică, ar putea induce o depresie metabolică, reducând ratele cu 20 la sută sau mai puțin. O hibernare mult mai profundă și ușor fictivă ar putea atinge în jur de 98 la sută, a zis Matthew Regan, unul dintre autorii studiului și cercetători la Departamentul de Bioștiință Comparativă al Universității Wisconsin - Madison.

Doctorii mai încetinesc temporar uneori activitatea metabolică a oamenilor care au suferit un atac cerebral sau de cord printr-o tehnică numită „hipotermie terapeutică”. În plus, cercetătorii încearcă să inducă hibernarea la mamiferele care nu trec prin așa ceva în mod normal.

Depresiile metabolice mai slabe pot reduce cantitatea de oxigen necesară omului și să scadă din cantitatea de dioxid de carbon pe care o elimină prin zborurile spațiale. Tipurile diferite de amorțeală au fost studiate și pe Pământ pentru tratamentele medicale.

Amorțeala profundă - care în viitor ar putea fi indusă de o substanță chimică sau o tehnologie anume - ar putea reduce cantitatea de oxigen, mâncare și apă consumate de astronauți, diminuând în același timp greutatea unei navete spațiale. Conform lui Regan, animalele într-o stare profundă de amorțeală sunt rezistente și la radiații, una dintre cele mai mari probleme pe care trebuie să le depășească oamenii în zborurile în spațiu. Așadar, ar putea fi folosită pentru astronauți în zborurile mult mai lungi, ca să-i păstreze sănătoși și întregi la cap în vid.

Publicitate

Există un motiv pentru care te poți gândi că hibernarea ar putea fi posibilă pentru oameni. Conform celor care au studiat problema: „Hibernarea și amorțeala, procesele care au loc natural în multe mamifere, ar putea oferi alternative mai bune pentru o conservare prelungită a pacienților și astronauților, care în prezent se regăsește doar în cărțile SF”, a subliniat o lucrare din 2018 din Bioscience Horizons. „Faptul că majoritatea genelor pentru hibernare sunt prezente și-n genomul uman ne-ar putea permite să explorăm căi prin care să inducem în viitor hibernarea / amorțeala folosind tehnologiile moleculare existente precum sistemul CRISPR-Cas.”

Câteva dintre variantele astea ar putea fi folositoare și pe oamenii de pe Pământ, mai ales în pandemie, a zis C. Loren Buck, un biolog la Universitatea Arizona de Nord, și unul dintre coautorii lucrării de pe urma workshop-ului NASA. Buck chiar s-a gândit să scrie o lucrare separată despre cum descoperirile despre depresia metabolică ar putea îmbunătăți viața în timpul pandemiilor, dar n-a mai avut șansa să ducă ideea până la capăt.

Buck a sugerat că dacă un om cu COVID-19 ar fi băgat într-o stare de amorțeală, ar putea face boala să nu se răspândească în organism, pentru că unele virusuri atacă procesele biologice din corpul uman ca să se răspândească. Alte virusuri, precum herpes, rămân în repaus. Buck, care a subliniat că nu e epidemiolog, nici expert în probleme pulmonare, a observat cum COVID-19 afectează plămânii oamenilor, deci astfel și cantitatea de oxigen din sângele lor. Așadar, scăderea cantității de aer de care are nevoie corpul tău ar putea să te ajute, deși în același timp COVID-19 e o boală complexă care poate afecta multe părți diferite ale corpului.

Publicitate

„Ne alegem cu atâtea idei din SF”, a zis el.

Conform lui Regan, starea de amorțeală i-ar putea ajuta pe oameni într-o perioadă stresantă.

Însă e clar că amorțeala asta nu va fi folosită prea curând în zborul spațial sau în pandemii. Dar există niște progrese în inducerea ei la șoareci, altă specie care nu o are de la natură. Conform lui Regan, să induci starea asta în oameni va necesita multă muncă.

E nevoie de finanțare și de o înțelegere mai bună a procesului care are loc în animalele care hibernează natural, ca urșii sau lemurii. Va fi nevoie și de niște medicamente noi care să mimeze în siguranță procesul ăsta și de o înțelegere a fiziologiei umane și a limitărilor sale.

„Sunt optimist când spun că sper să văd asta cât încă-s în viață”, a zis Regan, adăugând că o izolare corespunzătoare cel mai probabil va reduce impactul pandemiei.

„Nu sunt sigur dacă depresia metabolică în sine e necesară pentru a reduce răspândirea COVID.”

Conform lui Noymer, planurile de genul ăsta au consecințe neprevăzute în SF. Ca idee, dacă toată lumea ar intra în hibernare, umanitatea ar rata șansa să-și dezvolte sistemul imunitar împotriva bolii. Iar dacă boala va dispărea în mare parte din lume, unele laboratoare încă ar avea mostre din ea.

„Oamenii sunt foarte buni la a ține cont de posibile efecte secundare”, în scenariile astea SF, a zis el.

Deși ar putea să pară tentant să te trezești la finalul iernii și să vezi că pandemia a dispărut, te-ar da peste cap enorm să descoperi că reapare primăvara, a zis Veitch. În punctul ăla, oamenii ar trebui să accepte situația.

În plus, să trimiți la somn miliarde de oameni în același timp ridică niște probleme etice, a zis Buck. Poate ar trebui să o facă pe ture. E greu deja să-i convingi pe ceilalți să poarte mască sau să se izoleze sau chiar că boala există. Așa că să-i convingi să doarmă luni întregi nu sună tocmai plăcut.

„Ar lăsa oamenii guvernul să-i bage la somn?”, a întrebat Buck retoric.