Miturile despre menstruație pe care le cred adolescentele din România

Pătratul Roșu este un podcast bilunar despre toate lucrurile care îți vin în minte despre sex și viața sexuală și ți-e rușine să le zici cu voce tare, dar și despre tabuurile din relații și din viața de zi cu zi.

În filmele americane există uneori momentul „zero” în care părinții încearcă să le explice copiilor care-i faza cu sexul, cum se face și la ce să fie atenți. Ce nu vezi însă prea des în produsele de divertisment e discuția despre menstruație. În societate (mai ales una ca a noastră), prăpastia e și mai mare, pentru că, de cele mai multe ori, subiectul ăsta e lăsat doar în seama mamei sau altei figuri materne din familie. 

Sigur, o figură maternă, ai putea spune, știe cel mai bine să explice ce-i cu menstruația. Doar că prea puține cunosc, de fapt, ce înseamnă acest proces prin care corpul unei femei trece în fiecare lună, din adolescență și până la menopauză. Nu a ajutat, desigur, nici faptul că acest subiect a fost transformat într-unul tabu de-a lungul secolelor. Așa s-a ajuns ca în prezent încă să auzi că menstruație e „murdară”, că sângele este toxic sau că e un păcat pe care trebuie să-l poarte femeia.

În esență, e un proces natural al organismului și așa ar trebui să ne raportăm la el. Cu cât discutăm mai mult despre menstruație, și-i mai distrugem din miturile care o înconjoară, cu atât sprijinul acordat adolescentelor și femeilor, în general, va fi mai mare. În acest sens este lăudabilă inițiativa Asociației Iele-Sânziene care vrea să faciliteze accesul femeilor la mijloacele necesare îmbunătățirii vieții, inclusiv la produse de igienă intimă. Totodată, derulează ateliere pentru adolescente (până acum au participat peste două sute), prin care le ajută să-și înțeleagă corpul și procesele prin care trece. 

Ca să aflăm mai multe despre ce fac am vorbit cu Oana Constantin. Ca formare este sociolog și reprezintă jumătatea Asociației Iele-Sânziene. Și-a făcut timp să discute cu noi în plină campanie de a introduce în școli produsele menstruale gratuite. Asociația a strâns peste 30 de mii de semnături și, odată cu facilitarea accesului la produse, vizează și schimbarea felului în care românii, adolescenți și adulți, se raportează la ce înseamnă menstruația, cum afectează viața unei femei și de ce nu trebuie privită ca ceva rușinos sau ca o boală. 

Mai jos ai episodul integral și un fragment despre ce știu despre menstruație adolescentele cu care a vorbit Oana.

Ascultă episodul complet aici

Pătratul Roșu: Ce informații despre menstruație au fetele care au participat la atelierele voastre?
Oana Constantin: În general au ideea asta foarte setată că e o curățare a corpului. Nu o leagă de ovulație, de reproducere. Nu e foarte clar de ce au femeile menstruație sau de ce au început ele să aibă menstruație. În funcție de zonă și de comunitatea în care se dezvoltă, cred și-n tot felul de mituri care par inofensive la prima vedere. De exemplu, că n-ai voie să uzi florile când ești la menstruație, pentru că se vor usca. Sunt povești pe care le-au auzit poate de la alte femei sau de la alte fete. Noi încercăm mereu să combatem miturile astea.

Au impresia că sângerează de undeva dinăuntru și că e ceva în neregulă. Multe ne spun că prima dată când le-a venit menstruația s-au speriat, pentru că probabil persoanele din jurul lor - familia sau adulții responsabili din jurul lor - au fost luate pe nepregătite și nu le-au explicat de dinainte nimic. Se îngrijorează, au impresia că vor muri, apoi o iau ca pe un dat și înțeleg că e ceva prin care trebuie să treacă în fiecare lună și nu-și pun neapărat întrebări de genul: de ce? 

În ce comunități ați fost?
Lucrăm cu adolescente vulnerabile. Unele proiecte sunt dedicate comunităților rurale, dar am lucrat și cu adolescente din mediul urban. În general, sunt adolescente care au o situație materială mai grea sau care beneficiază deja de un soi de ajutor social.

Cele care se dezvoltă în contexte mai privilegiate și au acces la informații reușesc să-și ia singure produse de igienă menstruală, însă cele pentru care facem ateliere nu. Asta e și o componentă importantă a atelierelor noastre, ne axăm mult pe educație, dar oferim și produse de igienă menstruală și încercăm să facem asta sustenabil, asta fiind una dintre valorile noastre la care ținem foarte mult. 

Ce înseamnă sustenabil?
Atunci când putem, oferim adolescentelor și absorbante reutilizabile care sunt făcute din materiale textile. Cele pe care le dăm noi sunt făcute în România, etic. Le oferim însă doar după ce le explicăm cum să le folosească și dacă sunt interesate. Poate nu vor, pentru că s-au obișnuit cu cele de unică folosință și nu vor să le-ncerce, dar majoritatea vor - cred să sunt atrase de printul de pe spate, că sunt colorate și drăguțe. Le oferim doar în situațiile în care ele au acces la o sursă de apă, pentru că trebuie spălate și insistăm mult pe partea asta. 

Pomenește vreuna de tampoane?
Da, la ateliere vorbim de mai multe tipuri de igienă menstruală și le prezentăm pe toate. În pachetele pe care le oferim pot să fie tampoane interne, absorbante reutilizabile sau de unică folosință. 

În general, când fetele mai mici văd tamponul, e foarte amuzant pentru că ele nu zic „tampon”, ci „OB”. Pentru ele, tamponul este cel care se lipește pe chilot, iar eu le tot spun că nu, ăla e absorbant. Avem discuția asta foarte des și încerc să le conving că OB e, de fapt, un brand, o marcă.

Ele se sperie un pic când văd tamponul pentru că au impresia că nu pot să poarte așa ceva pentru că sunt pentru fetele mari. Noi suntem acolo să le spunem că tampoanele pot fi purtate de orice persoană care are menstruație, pentru că nu au nicio legătură cu dezvirginarea. Aia e o ocazie foarte bună să vorbim și despre himen și că el nu se rupe. E o membrană elastică care doar se întinde și nu are nicio legătură cu dezvirginarea. 

Și care-i reacția lor când le spui asta?
Pe de-o parte sunt uimite pentru că tot aud lucrul ăsta în jurul lor și poate le vine greu să creadă când vine doamna de la București și le spune că ele pot să poarte tampoane interne. Dar pe de altă parte li se pare și interesant că au ocazia să încerce dacă vor. Când sunt în primii ani de menstruație, foarte puține aleg, de fapt, să poarte tampoane interne, pentru că e mult mai ușor să poarte absorbante. Poate încep să le poarte pe la 16-17 ani. 

Cum privesc fetele menstruația?
Au impresia că nu pot să facă anumite lucruri la menstruație, de exemplu, că nu pot să facă sport pentru că o să aibă o sângerare mult mai abundentă. Și nu fac sport în ziua aia, deși poate ele ar vrea să meargă la ora de sport la școală. Sau au impresia că nu pot să intre în biserică. N-are nicio legătură cu nimic.

Le spun că, dacă ele simt nevoia să facă lucrurile pe care le fac în mod normal, să le facă pur și simplu. Menstruația nu le restricționează neapărat de la ceva, depinde de corpul lor și de ele cum se simt și ce au chef să facă. Și le spun că dacă simt nevoia să intre în biserică, pot să o facă, nu sunt „murdare”. 

Până unde merge rușinea asta față de menstruație?
Un exemplu pe care mi-l amintesc de la atelierele pe care le-am avut într-un sat: fetele de acolo nu voiau să se ducă să-și cumpere absorbante de la magazin pentru că nu voiau să le vadă restul persoanelor din comunitate, ca să nu știe că sunt la menstruație și să nu le privească diferit. 

Am văzut asta mai ales în comunitățile rurale, menstruația e un semn că fata respectivă s-a dezvoltat și poate să rămână însărcinată și e bună de căsătorit eventual. E ideea asta că o fată a devenit femeie. Adolescentele respective nu voiau ca ceilalți din comunitate să știe că sunt la menstruație și să aibă impresia că dintr-odată nu mai sunt copii și că au devenit femei. Și nu-și cumpărau absorbante, foloseau cârpe sau vată.

Poți urmări Pătratul Roșu și pe Instagram, Spotify, Apple Podcasts și YouTube.