De ce Putin a bombardat Ucraina cu zeci de rachete din cauza podului din Crimeea

Sunt câteva adevăruri generale despre Vladimir Putin. Unul dintre ele e că i-au folosit atacurile teroriste în planurile sale. S-a întâmplat în anii ‘90, migrează către un discurs similar acum, cu situația din Ucraina.

Pe 8 octombrie, podul care leagă Crimeea de Rusia era în flăcări – încă nu-i distrus complet. Rușii au susținut că un TIR ar fi sărit în aer pe artera rutieră a podului. Occidentalii vorbesc despre un sabotaj făcut de ucraineni simbolului anexării acestei peninsule. Detonarea a aprins șapte vagoane ale unui tren care transporta combustibil către Crimeea.

În dimineața zilei de 10 octombrie, după o perioadă în care părea că Vladimir Putin s-a liniștit cu atacurile cu rachete de croazieră, Ucraina s-a confruntat iarăși cu astfel de atacuri. Bine, președintele Rusiei s-a liniștit doar când vine vorba de atacuri cu rachete către orașele mai din centrul Ucrainei, căci gropile comune încă sunt găsite în orașele eliberate de ucraineni, cel mai recent exemplu fiind Liman.

Cu rachetele a țintit și Kiev, pe lângă alte câteva orașe importante. Potrivit surselor militare ucrainene, Rusia ar fi lansat 83 de rachete de croazieră și drone kamikaze. O parte au venit de pe avioane și nave din Marea Neagră, iar altele de pe teritoriul Belarus. Rachetele folosite erau de tip Kalibr, cu o precizie declarată de 30 de metri – mă rog, ce mai înseamnă „declarat” când vine vorba de Rusia.

În orice caz, rămân faptele: Rusia a atacat Ucraina ca urmare a distrugerii podului peste strâmtoarea Kerci – trei dintre rachete au trecut și peste Republica Moldova, iar una dintre ele a lovit la 850 de metri de Ambasada României din Ucraina. Armata ucraineană susține că a reușit să doboare aproximativ jumătate dintre rachetele lansate.

Ziceam de terorism, folosit constant de Putin drept pretext, iar acum a apelat la aceeași retorică. „Dacă actele de terorism împotriva Rusiei vor continua, vom răspunde într-o manieră foarte dură.” Și, încă o dată, a asociat autoritățile de la Kiev cu grupări teroriste – după ce el și armata lui au invadat țara, au ucis angro civili și au provocat distrugeri incomporabile cu un pod.

Acel pod — aproape 19 kilometri și un cost de circa 3,7 miliarde de dolari — a fost un semn al legării Rusiei de Crimeea anexată. A fost inaugurat chiar de Putin în 2018, când a condus peste el un camion de gunoi. Ce poetic, nu? Propagandiștii de casă au numit podul chiar „construcția secolului”.

Peninsula Crimeea a fost anexată ilegal de Rusia încă din 2014 cu un referendum cum a încercat și în regiunile pe care Ucraina încă încearcă acum să le elibereze – Herson, Donețk, Zaporojie sau Lugansk. În 2014, Putin a profitat de Euromaidan pentru a trimite mai mulți soldați fără însemnele Federației Ruse pentru a pune stăpânire pe zona respectivă.

Din februarie 2022, când a pornit războiul, Crimeea a fost un punct foarte important de intrare în Ucraina – sau aprovizionare – pentru trupele ruse. Mai ales că această peninsulă a fost dotată cu echipament militar încă din 2014. Înainte de 24 februarie, mai multe clipuri arătau mișcarea trupelor care se mutau spre granița sudică a Ucrainei, iar în momentul în care a izbucnit războiul, rețelele sociale și Telegram erau pline de imagini cu tancuri care avansează pe teritoriul ucrainean.

Oricât de importantă e Crimeea pentru războiul Rusiei, aceasta este destul de slab pregătită împotriva atacurilor care vizează punctele logistice. De ce? Pentru că Crimeea este legată de Rusia printr-un singur pod, iar un atac asupra acestuia poate să pună bețe-n roate și celui mai bun strateg – ceea ce Rusia sau Putin nu s-au dovedit, oricum.

Podul Kerci a fost dat în folosință în 2018, după ce foarte mulți bani au fost pompați în acest proiect care avea să facă legătura între peninsulă și Mama Rusie. Bineînțeles, e o infrastructură civilă care s-a dovedit a fi foarte importantă pentru a transporta tancurile și blindate, dar și alte elemente de logistică pentru a avansa în război. Mă rog, la cum au mers lucrurile pentru armata rusă în perioada asta, aș zice că mai mult pentru a rezista să nu fie împinși în afara Crimeei. 

Recent a fost și ziua lui Vladimir Putin (7 octombrie, 70 de ani) – al cărui „CV”, pe scurt, îl arată drept fost membru KGB, răspunzător pentru mai multe asasinate, crime de război în Cecenia, Georgia și Ucraina. 

Nu poți să nu apreciezi „coincidența”: podul lovit în dimineața zilei de 8 octombrie. Ucrainenii s-au bucurat de moment, atât la nivelul cetățenii, cât și reprezentanți ai guvernului. Oficial, n-au comentat dacă au vreo contribuție. Certitudinea, până la ora publicării acestui articol, e că au căutat soluții să-l dărâme. 

Viktor Andrusiv, consilier pentru Ministerul de Interne din Ucraina până în iulie, a declarat pentru Financial Times că au tot fost căutate soluții pentru a-l ataca, dar nu e atât de simplu. „Nu e o sarcină ușoară deloc. E un obiectiv foarte bine protejat – din aer, de pe mare, de la sol.” Iată că o soluție – a ucrainenilor sau posibil provocată de ruși – s-a găsit. Podul nu e însă complet distrus. Posibil să mai auzi de el în următoarele zile sau luni. 

Pe lângă gropile comune și furtul din muzeele ucrainenilor, Vladimir Putin avea să le întoarcă moneda celor care i-au distrus prețiosul pod.

Un astfel de moment, în acest punct al războiului pornit de Rusia și după înfrângerile repetate din ultimele luni, era previzibil că o să se întâmple. Diferența fundamentală dintre atacul ucrainenilor și atacul lui Putin este clară: ucrainenii au mizat pe afectarea resurselor trupelor ruse și a lanțului de aprovizionare, în timp ce Putin a atacat clădiri administrative și blocuri, structuri care nu au o importanță militară, mai ales nu acum, când linia frontului este puternic împinsă în defavoarea Rusiei. 

O analiză a Institutului pentru Studiul Războiului îi avertiza pe ucraineni că răspunsul din partea Rusiei va fi de proporții asemănătoare sau chiar mai mari, mai ales din cauza simbolismului pe care-l poartă podul care leagă Crimeea de Federația Rusă. Erau două variante în calcul: atacul nuclear sau atacul convențional. Din start, NATO a oferit un răspuns destul de clar împotriva atacului nuclear pe care l-ar putea face Rusia, așa că atacul convențional a fost singurul care a mai rămas în calcul. 

Bineînțeles, în cazul în care Rusia nu răspundea la atacul asupra podului, regimul Putin se putea destrăma – sau, mă rog, să se crape și mai mult. Propagandiștii ruși și naționaliștii puneau presiune pe dictator încă din februarie să atace cu armele nucleare, ba chiar să distrugă o bună parte din Occident. Totuși, cele două tabere nu au o agendă comună, de data asta. Unii cer atacarea infrastructurii civile ucrainene, în timp ce alții doresc schimbări rapide și clare în Rusia.

Putin a zis să împace și capra și varza, așa că a atacat infrastructura civilă și a venit și cu schimbări: Sergei Surovikin fiind noul comandant al războiului din Ucraina. Ce se știu despre acest individ? Nu foarte multe, căci el este specializat pe coordonarea unui număr mic de soldați, similar cu trupele speciale. Totuși, acesta s-a „remarcat” prin faptul că este mult mai violent decât alți militari din armata rusă și de o cruzime greu de perceput în urma operațiunilor militare realizate de acesta, cum ar fi în Siria, unde a bombardat din temelii orașul Alep.

Atacul din 10 octombrie, cu peste 40 de rachete rusești care și-au atins ținta, a dus la distrugeri, decese și răniri ale civililor. Totodată, a distrus pentru o bună parte a țării alimentarea cu energie electrică, iar în marile orașe nu funcționează nici stațiile de apă curentă sau de încălzire, acolo unde este centralizată.

Pe front, ofensiva ucraineană continuă și se apropie de orașul Herson și alte puncte importante din Lugansk și Donețk. Cât de gravă e situația pentru ruși? Dacă propagandiștii ruși, ăia pe care-i vezi pe Twitter că apar la televiziunea rusă, zic că mai sunt cel puțin două luni până când aceștia vor putea să poată reataca, îți poți da seama că lucrurile nu merg chiar bine – din fericire pentru Ucraina. Asta este destul de important, deoarece un astfel de mesaj este foarte rar, mai ales la televiziunea controlată de Kremlin, semn că pârghiile puterii nu sunt în favoarea lui Putin. 

Ba mai mult, oricât de multe arme ar da Occidentul Ucrainei, nu se poate compara cu armamentul dat de ruși ucrainenilor. Tacticile de retragere sunt, cel puțin, amuzante, deoarece rușii aleg să-și lase în spate armele, gloanțele și chiar tancuri sau sisteme de artilerie. În mod cert, ucrainenii au avantajul și un boost considerabil de optimism.

Chiar dacă podul care leagă Crimeea de Rusia este vital, acesta nu a fost lovit în cel mai bun moment. Dacă observi modul în care avansează trupele, aceștia par să încerce să taie linia frontului pe la Mariupol, în sud-est, pentru a restrânge și mai mult nivelul de provizii ce pot fi transportate prin acel culoar. Chiar și așa, președintele Volodimir Zelenski a declarat că distrugerea podului este doar începutul. Rămâne de văzut dacă această tactică de a distruge infrastructura rusă a dat roade sau nu.