Tot ce trebuie să știi despre scandalul din DNA, de care se bucură corupții din România

DNA se află în mijlocul unui război care, pe termen lung, poate afecta instituția mai mult decât îți imaginezi. Chiar astăzi s-a consumat un episod din conflict, când Laura Codruța Kovesi a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze revocarea din funcție a doi dintre procurorii care s-au ocupat de cele mai grele dosare din România. Iar acest lucru se întâmplă într-un context politic complicat, în care liderii politici cu dosare penale nici nu-și mai ascund resentimentele față de modul în care DNA i-a anchetat pentru corupție.

Am să încerc mai jos să-ți explic de unde a plecat acest scandal și de ce este periculos pentru viitorul DNA.

Primul dintre cei pe care Kovesi vrea să-l dea afară din DNA este procurorul Doru Țuluș, fostul şef al Secţiei a II-a de combatere a infracţiunilor conexe corupţiei. Acesta a instrumentat dosare importante, printre care dosarul Transferurilor, în care au fost găsiți vinovați mulți grei din fotbalul românesc, dosarul Poșta Română și pe cele ale fostului premier, Adrian Năstase.

Formal, șefa DNA îl acuză pe procurorul Doru Țuluș pentru vânzarea unor drepturi litigioase, în anul 2010, asupra unor restanțe salariale omului de afaceri Mihai Rotaru, anchetat ulterior de DNA în două dosare penale referitoare la restituirea ilegală a zeci de milioane de euro. Pe lângă elucidarea acestui caz, ca să nu arate a reglare de conturi, în același timp, Kovesi ar trebuie să lămurească de ce a ieșit public tocmai acum cu această acuzație.

Acest lucru este important în contextul în care, în interiorul DNA, circulă suspiciuni că Țuluș ar fi divulgat către televiziunea lui Sebastian Ghiță înregistrările dintr-o ședință a DNA. Procurorul a negat însă acest lucru, într-o declarație pentru România Curată.

Al doilea procuror pentru care Kovesi a cerut revocarea din funcție este Mihaela Iorga Moraru, acuzată că nu a înregistrat legal un denunț. Moraru este cunoscută pentru că a instrumentat, printre altele, dosarul Microsoft și e considerată unul dintre cei mai buni procurori din DNA.

După ce înregistrările au ajuns în presă, șefa DNA a cerut tuturor procurorilor să se supună testului poligraf, pentru a afla cine a divulgat informațiile respective, lucru care i-a nemulțumit pe unii magistrați. Testul poligraf nu este considerat probă în instanțele din România.

Conflictul dintre Kovesi și cei doi a culminat cu sesizări la Inspecția Judiciară din partea celor doi procurori (plus Nicu Marin), cum că șefa DNA, adjunctul ei Marius Iacob și șeful Secției a I-a, Gheorghe Popovici, i-au citat pe cei trei ca martori într-un dosar penal de scurgere de informații.

Nemulțumirile procurorilor față de testarea cu poligraful au fost confirmate și de procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Inspecția Judiciară a CSM analizează deja înregistrările care au apărut în presă. În una dintre ele, Kovesi i-ar spune procurorului Jean Uncheşelu că îşi doreşte să „ajungă mai repede" la „domnul premier" care a semnat „contractele cu casele".

Kovesi le reproşa procurorilor că nu îşi fac treaba, că „de cinci săptămâni nimeni nu a învinuit pe nimeni în DNA", iar cine s-a speriat sau nu are chef de muncă să plece.

Șefa DNA şi-ar fi dorit ca după decizia Curții Constituționale, privind ancheta declanşată în cazul OUG 13, DNA să iasă „cu un dosar, cu un ministru" sau măcar cu un dosar important.

DNA a susținut, într-un comunicat de presă, că înregistrările conţin „fragmente" rostite de procurorul şef al DNA în mod public sau la diverse şedinţe, iar între acele declaraţii sunt intercalate sintagme care nu îi aparţin șefei DNA. Imediat, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va sesiza Inspecţia Judiciară, ceea ce s-a și întâmplat.

Avizul CSM privind revocarea procurorilor este consulativ, iar decizia finală îi rămâne Laurei Codruța Kovesi. Ședința de azi s-a ținut cu ușile închise.

În același timp, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că dorește o evaluare la nivelul managementului instituției a DNA, spunând că nu e posibil ca în zece ani activitatea unei persoane să nu fie verificată, o referire clară către Laura Codruța Kovesi.

Inspectorul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM, Lucian Netejoru, a semnat deja ordinele pentru începerea controalelor la Parchetul General și DNA.

„Avem nevoie de o justiție dreaptă. Susţin combaterea faptelor de corupție, dar, ca ministru, sunt obligat să nu văd doar partea pozitivă, că mulți inculpați sunt condamnaţi, să văd si partea negativă, că, din păcate, mulți cetățeni, mulți români sunt arestați, urmăriți penal, anchetați, trimiși în judecată, eventual și condamnați, pentru ca ulterior să se constate că sunt nevinovați, ceea ce e o tragedie pentru cel în cauză și o pată neagră pentru Justiție", a mai spus Toader.

Fostul liberal și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, liberalul Ludovic Orban, fostul președinte al FRF, Mircea Sandu, fostul şef al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir sunt câteva nume celebre care au primit achitări în justiție în acest an, dovedind slaba consistență a unor dosare DNA. Mai mult, au fost dosare, cum este cel care îl viza pe Ioan Oltean, întoarse definitiv de instanțe pentru refacere către DNA.

Criticile legitime față de DNA au fost însă împrumutate și de către detractorii instituției, personaje politice direct implicate în dosare penale, care preferă o formă denaturată de justiție televizată, decât să-și caute dreptatea în mod decent, în sala de judecată.

După decizia Curții Constituționale din februarie 20016, moment în care a fost interzisă colaborarea instituțională între DNA și SRI, ritmul DNA a scăzut simțitor. În aceste condiții, realizezi cred că un scandal intern era tot ce îi lipsea instituției specializate în lupta anticorupție din România.