Publicitate
Ungaria

Ce trebuie să știi despre cum alegerile din Ungaria vor afecta România

Afaceriștii partidului lui Orban au cumpărat aproape toată presa locală. Așa începe.

de Marius Ghincea
06 Aprilie 2018, 6:51am

Fotografie via contul de Facebook al lui Viktor Orban

Duminica asta urmează alegerile parlamentare în Ungaria, unde cei peste opt milioane de unguri din țară și diaspora, inclusiv mulți din Transilvania, vor fi chemați la urne ca să-și aleagă reprezentanții pentru următorii patru ani. Conform tuturor sondajelor, Alianța Fidesz-KDNP a prim-ministrului Viktor Orban se pregătește pentru un scor istoric de aproximativ 50% din voturile exprimate. Dacă se concretizează estimările, atunci Fidesz-KDNP va avea din nou o supermajoritate de peste două treimi din mandatele parlamentare, datorită sistemului electoral care favorizează alianța lui Orban. O supermajoritate în parlamentul de la Budapesta va oferi stabilitate guvernului lui Viktor Orban și îi va permite acestuia să modifice orice lege, inclusiv constituția Ungariei, fără opoziție politică semnificativă și fără nevoia vreunui referendum popular.

M-am gândit că n-ar strica să vezi ce înseamnă alegerile vecinilor noștri pentru viitorul lor, dar și pentru România și Uniunea Europeană.

Cum a ajuns Orban să controleze toată presa și instituțiile publice

Fotografie via contul de Facebook al lui Viktor Orban

Alianța lui Viktor Orban a ajuns la putere în Ungaria, în 2010, după câțiva ani dezastruoși ai guvernării socialiste a prim-ministrului Ferenc Gyurcsány. Mai multe scandaluri politice, inclusiv celebrul „discurs Őszöd” al lui Gyurcsány prin care recunoștea, într-un limbaj de cartier, că Partidul Socialist (MSzP) „a mințit dimineața, noaptea și după-amiaza” care a iscat proteste masive de stradă, a permis alianței conduse de Orban să câștige peste jumătate din voturile din alegerile parlamentare din 2010, unde au obținut două treimi din Parlament, până în primăvara lui 2015.

În această perioadă, Fidesz și-a consolidat puterea politică internă printr-o „reformă” instituțională, electorală, constituțională și socială de amploare, prin care și-au asigurat controlul asupra țării chiar și dacă ar ajunge în opoziție.

În prima fază, au schimbat definiția căsătoriei din Constituție, ca să fie între un bărbat și o femeie, același lucru pe care îl dorește și Coaliția pentru Familie de la noi. Totuși, guvernarea Orban nu a abrogat legea parteneriatului civil, iar Ungaria rămâne una dintre puținele țări din Europa centrală și de est care oferă o formă de protecție cuplurilor de același sex. O altă schimbare controversată a fost reforma electorală, care a redus numărul parlamentarilor de la 386 la 199 și a modificat sistemul electoral.

Al doilea mandat al guvernării Orban, după victoria din 2014, a avut și mai multe controverse și a mobilizat numeroase proteste de stradă împotriva inițiativelor guvernului și a corupției, inclusiv împotriva unei propuneri de a taxa folosirea internetului, retrasă după proteste masive de stradă.

Pe parcursul ultimilor zece ani, baronii locali și oligarhii asociați Fidesz-KDNP au devenit cei mai bogați oameni din Ungaria, ei domină economia, în special comerțul, industria și mass-media. În cazul celei din urmă, în 2017 au avut loc cele mai impresionante mișcări din presa ungară, oameni de afaceri asociați Fidesz au achiziționat toate ziarele regionale și locale din Ungaria, singurul ziar al opoziției socialiste a fost închis după o tranzacție cu un afacerist apropiat familiei lui Orban, iar singura televiziune care nu se află sub controlul direct a cuiva apropiat regimului de la Budapesta se află sub presiuni constante.

Cei zece ani de guvernare Fidesz-KDNP au mai fost caracterizați și de alte două fenomene: reforma instituțională și campaniile împotriva refugiaților. Guvernul de la Budapesta a ajuns să aibă doar opt superministere și 14 miniștri, ceea ce a dus la un control politic mai eficient pentru Viktor Orban. Totodată, au înlocuit funcționarii din instituțiile publice cu membri sau simpatizanți Fidesz-KDNP, inclusiv un număr semnificativ de unguri din Transilvania, care au decis să se mute în Ungaria.

Apariția fluxurilor de refugiați pe ruta balcanica a cauzat o reacție violentă a guvernului maghiar, cu tendințe clar xenofobe și rasiste. Au fost transformați într-o amenințare pentru securitatea Ungariei și în subiect electoral. Orban s-a folosit de refugiați ca să polarizeze societatea maghiară între „noi” și „ceilalți”. George Soros a fost transformat în inamicul public perfect, care poate fi identificat, dar niciodată văzut, care nu se poate apăra și nu poate răspunde mesajelor construite de Fidesz.

Orban a eliminat turul doi la alegerile parlamentare, fix cum s-a întâmplat în România la locale

Fotografie via contul de Facebook al lui Viktor Orban

Una dintre primele inițiative ale guvernării Orban a fost să schimbe sistemul electoral, ca să elimine al doilea tur, cum s-a întâmplat în cazul alegerilor locale din România. Practic, în alegerile din Ungaria orice cetățean are două voturi: un vot pentru un deputat de circumscripție uninominală, cum era în România între 2008 și 2015, și un vot pentru o listă de partid.

Ca urmare a eliminării celui de-al doilea tur și din cauza fragmentării opoziției în multe partide, principalul candidat poate câștiga alegerile cu doar 20-30% din voturi, exact cum se întâmplă în România în cazul alegerilor pentru primari, unde primarul pesedist al Bacăului a câștigat cu doar 35% din voturi.

Mai rău este că sistemul stabilește și un sistem de „compensare”, astfel încât un partid care câștigă 40% din voturi poate să obțină peste 65% din mandatele din parlament. Dacă opoziția are mai multe partide, și are, iar aceștia au fiecare câte un candidat, Fidesz câștigă pentru că nu trebuie să obțină 50%+1 din voturi, ci doar trebuie să aibă cel mai mare număr de voturi.

Anul acesta, opoziția vrea să se coordoneze astfel încât să susțină un singur candidat din partea tuturor partidelor în circumscripții, chiar dacă oficial nu pot avea candidat comun din cauza pragului electoral. Le-a ieșit în cazul alegerilor locale recente dintr-un fief dominat de Fidesz încă din 1998, orașul de naștere al ministrului Marki-Zay, omul de încredere al lui Orban. Rămâne de văzut dacă această strategie va funcționa și la nivel național.

Ungurii din România și din alte țări sunt armata electorală a lui Orban

De European People's Party via Flickr

Populațiile de etnie maghiară din țările vecine Ungariei sunt un alt factor important în politica internă ungară, mai ales în contextul creșterii numărului de unguri din aceste țări care au dobândit cetățenia maghiară și au, așadar, drept de vot în alegerile din Ungaria. Sunt 600 de mii de unguri cu dublă cetățenie în România, dintre care aproximativ 480 de mii au drept de vot și dintre care se estimează că vor vota jumătate.

Similar cu cazul din România, unde Traian Băsescu este principalul beneficiar al voturilor moldovenilor cu cetățenie română de peste Prut, Viktor Orban și Fidesz sunt principalii beneficiari ai voturilor comunităților de unguri din țările vecine. La ultimele alegeri, Fidesz-KDNP a obținut 95% din voturile ungurilor din Transilvania, cu procente similare și în Voievodina și Slovacia.

Sprijinul masiv pentru Fidesz-KDNP vine și din cauza antipatiei opoziției maghiare față de comunitățile istorice de unguri din țările vecine, în special a socialiștilor și a Coaliției Democratice (DK) a fostului prim-ministru socialist Gyurcsány. Aceștia s-au opus activ și vocal acordării de drepturi politice și a cetățeniei ungurilor din țările vecine.

Chiar recent, Gyurcsány a publicat pe pagina lui de Facebook un video bizar în care sunt arătați unguri din Cluj-Napoca, a căror fețe sunt blurate iar vocile distorsionate, care declară că vor vota pentru Fidesz și că susțin politicile lui Orban. Înregistrarea video era însoțită de un mesaj care spune:

„Pe 8 aprilie votați singurul partid care va aboli dreptul de vot al celor cu dublă cetățenie. Votați Coaliția Democratică”.

Victoria lui Orban va însemna noi tensiuni și discursuri naționaliste anti-România

Fotografie via contul de Facebook al lui Viktor Orban

Victoria lui Orban în alegerile parlamentare e aproape garantată, atât datorită sistemului electoral favorabil cât și sprijinului popular consistent, întrebarea e doar dacă va reuși să obțină o majoritate cât să modifice Constituția. În orice caz, Viktor Orban va rămâne prim-ministru al Ungariei pentru următorii patru ani.

În politica internă, guvernul Orban probabil va continua infiltrarea instituțiilor publice, în special a magistraturii, cu oameni loiali partidului, precum și preluarea presei tradiționale. Începută deja de ceva timp, Fidesz va încerca eliminarea organizațiilor neguvernamentale occidentale, în special cele asociate cu George Soros, din Ungaria sau limitarea capacității de acțiune și influență a acestora, inclusiv prin discreditarea acestora și obligarea înregistrării drept „agenți străini”, după modelul aplicat în Rusia și Turcia. Este posibilă și forțarea afară din țară, discretă, a Universității Central Europene (CEU), cea mai importantă universitate din țară, finanțată de același Soros.

În politica externă, Ungaria va comemora câteva evenimente istorice extrem de importante, care vor trezi, fără îndoială, o serie de retorici naționaliste pentru consum intern și tensiuni diplomatice cu vecinii. În relația cu România, la 1 decembrie 2018 se împlinesc o sută de ani de la declarația de la Alba Iulia privind unirea Transilvaniei cu România, care va atrage o retorică autonomistă atât din partea comunității maghiare din România cât și a guvernului de la Budapesta.

În august 1919, se împlinesc o sută de ani de la ocuparea Budapestei de către armata română, care riscă să creeze, din nou, tensiuni diplomatice și acuzații legate de furtișagurile, adevărate, ale autorităților de ocupație române. În iunie 2020, se vor împlini o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, iar cu cât ne vom apropia mai mult de această dată, cu atât politicienii din Ungaria vor simți nevoia să creeze tensiuni diplomatice. Dacă te gândești că următorii doi ani vor fi ani electorali în România, cu prezidențiale în 2019, locale și parlamentare în 2020, politicienii români vor simți de asemenea nevoia de a adopta discursuri naționaliste și uneori xenofobe, în special împotriva maghiarilor din România.

Nici legat de UE lucrurile nu stau mai bine. Ungaria, alături de Polonia, promovează deja o linie naționalistă, antieuropeană, care urmărește protejarea suveranității naționale, limitarea autorității Bruxelles-ului și reducerea interdependenței politice care le leagă de nucleul Europei. Asta deși economia și bugetul Ungariei depind în proporție de 5-10% de fonduri europene de dezvoltare.