Parodia trap făcută de Poliția Română îți arată că tot nu dau doi bani pe minori

După ce am văzut ultimul clip de la Poliția Română, m-au lovit câteva întrebări. Având în vedere varietatea și cantitățile de droguri pe care le confiscă (atunci când nu le pierd), m-am gândit că e firesc să mă-ntreb: știe cineva pe care din ele le bagă și băieții? Beat-ul de la piesă e cumva confiscat? Rimele sunt arestate de la alți trapperi? Oare urmează și un album de trap marca Poliția Română? Hehe, ce glumy.

Bun. Hai să vorbim acum despre lucruri serioase. Cum ar fi Poliția Română.

De doi ani încoace, Poliția Română face mare engagement pe internet cu glumițe poznașe despre dosare penale pentru tinerii care-s prinși la festivaluri cu 0,5. Tonul comunicării e wannabe amuzant combinat cu agresivitate pasivă. Simți că cineva, în spatele paginii de social media, trăiește cumva la limita unui breakdown furios.

Apoi, au dat în judecată trupa Paraziții pentru calomnie. Au pierdut procesul în instanță, bineînțeles. Duda nu-i că l-au pierdut, ci că prin astfel de acțiuni ale instituției Poliției Române iese la iveală latura lor umană. Că pe aia profesională ai văzut-o și tu, sigur te-a legitimat măcar o dată un polițist.

Apogeul îl atinge momentul de acum două luni când Alexandra a fost ucisă după o incompetență instituțională. Cazul Caracal a atras după sine o perioadă lungă de tăcere în online, unde n-am mai aflat nimic despre starea cățelului Șuier :(.

Însă, ca să nu i se mai reproșeze celei mai active instituții din România că nu îndreaptă lucrurile corespunzător, Poliția s-a relansat în lumea online cu soluții concrete. Cu ceva care o să schimbe sistemul. Să-i facă pe tinerii patriei mai buni. Să-i ia în serios, să-i asculte, să-i învețe. Un mare hit care o să zguduie România din temelie! Cel puțin, eu așa cred. Poate mă înșel și o să fie un mare eșec. Posibil.

Întâia soluție gândită, că sigur vor urma și altele, e o piesă de trap care stă sub umbrela campaniei „Alcoolul nu te face mare”, lansată de Asociația Berarii României, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, Poliția Română și Consiliul Național al Audiovizualului. Este o campanie de prevenire a consumului de alcool, printre minori. Un lucru bun, de altfel, dacă te gândești că suntem în top la consumul de alcool, în lume. Bine, și dacă te gândești că minorii încă pot cumpăra lejer alcool în România, că adulții își mai liniștesc din când în când copiii cu ceva alcool sau că alcoolismul este boala cea mai ignorată în țară, care poate avea consecințe tragice - vezi cazul Săpoca.

Pentru încă necunoscători, în termeni simpli, trap-ul e un gen muzical provenit din Atlanta, SUA, care a luat amploare în toată lumea, implicit și-n România. Chiar dacă e într-o continuă creștere a mediei de vârstă, el rămâne în continuare ascultat de adolescenți și tineri. Ca orice alt gen care-i la început, de altfel. În plus, în trap se cântă deseori despre drogurile noi: lean și benzo, care nu de puține ori au ucis copii de 19-20 de ani.

Având campania asta de prevenire împotriva alcoolului, Poliția Română s-a gândit să se lege de trap, pentru că tineri. Ideea în sine nu-i rea. Doar până te uiți la execuție.

E o mare gherlă fiindcă, din ceva care se voia targetat pe tineri, ajunge să fie apreciat (sau ceva de genul) tot de persoane adulte care urăsc trap-ul. Asta fiindcă execuția este o parodie la adresa acestui gen muzical. Practic, ai ajuns să faci psihologie inversă fără să vrei: dai fix în tinerii la care voiai să ajungi. Smart Police.

Julia Leferman, Director General al Asociaței Berarii României, pare că nu și-a făcut foarte bine temele când a pornit la drum cu gândul ăsta, de altfel, cu bune intenții, cum ziceam:

Am întrebat o puștoaică de 15 ani, boboc de liceu, dacă a văzut clipul care, conform spuselor de mai sus, îi este adresat.

„Mi l-a arătat tata ieri. Cred că e o parodie la Șatra B.E.N.Z. Nu mi se pare că a prins la adolescenți sau ceva, dacă asta intenționau ei. Tocmai pentru că au făcut parodia asta. De când am început liceul, am avut două ore din astea, cu campanii de prevenire a consumului de alcool, țigări și droguri. Apreciez inițiativa, dar nu sunt foarte convingătoare. Oricum, țigări și alcool se vând minorilor în continuare. Chiar la un Mega Image de lângă liceul meu se întâmplă asta”, îmi spune Mara.

Pe de altă parte, tatăl Marei a fost mult mai încântat de clip. „Mi-a zis: e șmecher!”

Alți colegi de-ai Marei sunt chiar revoltați de clip. Li se pare inutil: „Ar trebui să-și facă mai bine datoria și să se axeze pe cazuri ca cel al Alexandrei decât pe chestii din astea”. În plus, nu le-a plăcut deloc videoclipul, „că e prost făcut”.

Asta te face să te întrebi: oare a vorbit cineva cu vreun tânăr care ascultă trap sau tot insight-ul a pornit din „așa credem noi”?

Campania ironizează trupa de trap Șatra Benz cu apelativul „Șatra Dadz”, apoi transformă „Skkrrt-ul”, alt slang din trap, într-un „Scâââr”. Gang cu „Gheng”. Deja, când au auzit asta, ăia care urăsc trap-ul și astfel de beat-uri aplaudă cu două mâini. La cât de slabă e execuția, dacă o să le răspundă Șatra Benz, probabil o să le sape o groapă și o să arunce cu mult pământ peste.

„Lasă alcoolul când ești minor / Că vine Șatra Dadz și-ți dă cringe la sonor.”

Sau „Mai bine stai acasă cu mine și mama / Ne jucăm un catan și gata cu drama.”

După ce ai auzit asta, că ești minor sau nu, sigur ți-ai zis: „Men, m-au atins vorbele astea, nu o să mai beau niciodată, jur!”. E la fel ca sentimentul din ziua de după noaptea de băut ca-n deșert. „N-o să mai pun gura pe alcool cât oi trăi.” Te ține până data viitoare. Unde mai pui că CNA-ul vrea s-o bage și pe TV, canal media foarte urmărit și apreciat în cea mai mare parte de tineri, mai puțin de părinții lor, nu?!

Te-ai obișnuit însă cu tipul ăsta de campanii care sunt făcute doar ca cineva să bifeze într-un excel dat mai departe boss-ului cel mare ca să justifice banii cheltuiți. Exemplul cel mai bun (prost, de fapt) sunt spot-urile Agenției Naționale Antidrog (ANA) din care înveți că, dacă fumezi un pai, vei ajunge să bagi heroină la venă și apoi vei muri în chinurile supradozei. Campanii care îi tratează pe tineri ca fiind ultimii idioți și care n-au nicio noțiune de harm reduction.

Dar mă întorc la Poliție și trap. Cine le-ar fi pus în aceeași propoziție, dacă nu ar fi fost campania asta?

Dacă chiar ar fi luat un trapper pe bune, care să compună o piesă adecvată campaniei, probabil toată ideea asta ar fi avut un alt impact. De exemplu, Azteca, care vorbește și cântă despre cum s-a lăsat de alcool. Ar fi fost luată în serios, ar fi ajuns acolo unde trebuie, n-ar fi contat dacă adulții ar fi râs de asta, că toată puștimea dădea share și like la melodia aia blană de la Poliția Română.

Pe scurt, n-ar fi rămas doar la stadiul de o idee wannabe edgy. Dar asta se întâmplă când lași la butoane bătrânache (spirit, nu biologic) care se aruncă pe trenduri fără să aibă și insight-uri reale despre ele.

Întrebarea, de final, care-mi stă pe limbă încă de la început este:

Cât de utile sunt astfel de acțiuni în online, indiferent cât de bine sau prost sunt executate, în condițiile în care, acolo unde chiar ar trebui să se întâmple prioritar îmbunătățiri, în instituția propriu-zisă a Poliției Română, ei nu fac aproape nimic?