5 momente în care românii au sfințit lucruri ca să nu se apuce cu adevărat de treabă

Dacă e să te iei după declarațiile Arhiepiscopului Tomisului, Biserica Ortodoxă Română n-a evoluat prea mult în ultimele sute de ani. Cu ocazia Bobotezei, Teodosie a ținut să precizeze că femeile aflate la menstruație, pardon, în „perioada neputinței”, nu au voie să ia apă sfințită și anafură. A arătat încă o dată cât au înțeles despre compasiune unii lideri BOR. Bănuiesc că altfel e perfect okay să donezi pentru Catedrala Mântuirii Neamului, la o adică, dar să nu divaghez.

Biserica Ortodoxă s-a ținut tare în fața schimbărilor și s-a mândrit cu asta, chiar dacă a fost criticată că nu e racordată la realitate. Cel puțin, când vine vorba de discriminarea de gen, pentru că altfel BOR știe foarte bine cum se face business în zilele noastre. De asemenea, dacă nevoia o cere, pot să lase la o parte tradițiile și să găsească niște soluții inventive. Probabil că liderii religioși din perioada Marii Schisme s-ar uita ciudat la „trafaletul” utilizat uneori pentru sfințire, care a devenit viral după ce Patriarhul Daniel l-a folosit pentru binecuvântarea noilor studiouri ale televiziunii Patriarhiei.

„Nu este trafalet. Trafalet este pentru cei neinițiați, cei care habar n-au în ce constă slujba de sfințire și ce se folosește la slujba de sfințire. Este o tijă de aproximativ doi-trei metri, având în vedere faptul că sunt și încăperi mai înalte și care este folosită pentru a unge cu untdelemn sfințit pereții încăperii respective”, i-a pus la punct pe eretici părintele Constantin Stoica, pe-atunci purtător de cuvânt BOR. Tot el a zis însă și că acesta se confecționeză dintr-o tijă telescopică care se găsește în orice magazin de construcții.

Nu-i okay să-ți bați joc de ritualurile persoanelor religioase, dar cu toate astea nu pot să nu remarc câteva contexte cel puțin dubioase în care preoți de rang mai înalt sau mic au simțit nevoia să facă o binecuvântare. Îmi vin în cap imaginile cu preoți ortodocși ruși care sfințesc arme de distrugere în masă, practică abolită, din fericire, în 2020. Dar nici noi, românii, nu ducem lipsă de astfel de momente. Iată câteva dintre ele.

E o situație foarte nasoală. România are cel mai mare număr de morți în accidente rutiere din UE. Conform Poliției Române, principala cauză ar fi viteza neregulamentară. Pe DN11, la ieșirea din Onești spre Bacău, există o bucată de drum denumită „curba morții” din cauza numărului mare de accidente care au loc aici. Cel mai recent a fost pe 29 ianuarie, așa că un preot din Brătila s-a dus la locul faptei câteva zile mai târziu, împreună cu un dascăl, și a ținut o slujbă acolo. Nu zic, demersul este lăudabil, dar dac-aș fi de la Poliția Rutieră m-aș simți un pic penibil că șoferii din România stau practic, doar la mila Celui de Sus.

Gigi Becali este, se știe, mare credincios și nu o dată și-a pus și banii unde îi sunt vorbele. În Vadu Roșca, o comună din Vrancea afectată puternic de inundații, omul a construit 188 de case, dar și o biserică. Și pentru că, din cele mai vechi timpuri, sfințenia se cumpără cu bani mulți, Becali a ajuns cu tot cu familie pictat într-un mural din biserică, ca un ctitor ce este. Când latifundiarul din Pipera (nu-i așa că ți-era dor de expresia asta?) a dat de greu și a ajuns la închisoare, și-a scăzut din pedeapsă scriind niște cărți, doar că, ce să vezi, se pare că erau cam plagiate. 

DNA a intrat atunci pe fir și i-a chemat la audieri pe Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza și pe Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, care i-au girat cărțile ca lucrări științifice. Teodosie s-a scos lejer și a zis că el doar a binecuvântat cartea, dar n-a avizat conținutul. Poate părea că s-a lepădat de Becali, dar aventurile celor doi n-au început și nici nu s-au terminat aici – la un moment dat, un jucător de-ai lui a întrebat ironic dacă ar trebui să se aștepte ca arhiepiscopul să fie numit antrenor. 

În 2020, Teodosie a sfințit o icoană donată de patronul FCSB. Că aceasta trebuia să ajungă într-o mănăstire ridicată ilegal e doar cancan.

Dacă stai în București într-un apartament fără centrală nu-i greu să empatizezi cu o mare parte dintre locuitorii din Motru, care au ajuns să dârdâie în apartamente după o avarie gravă la rețeaua de termoficare. Asta a dus inclusiv la închiderea instituțiilor publice. Ce crezi că a făcut U.A.T.A.A., societatea coordonată de Consiliul Local care se ocupă cu termoficarea în Motru? A reparat conductele? Răspuns greșit: au chemat un preot să le sfințească. Ceea ce până la urmă e și de înțeles, pentru că la cât de vechi e sistemul de termoficare, doar Dumnezeu îl mai poate salva. 

După ce pozele cu sfințirea au făcut înconjurul internetului, cei implicați au dat-o întoarsă: primarul zice că n-are nicio treabă cu asta, iar fostul administrator U.A.T.A.A. susține că parcă a văzut un preot ieșind, dar că nu știe cum a ajuns acolo. Miracol!

E bine să ai asigurare la mașină, dar nimic nu te protejează mai bine în trafic ca o rugăciune spusă la vremea ei. Molitfelnicul este o carte de rugăciuni care din când în când primește tot felul de revizuiri, iar poate cea mai cunoscută este cea din 2008, care prevede și cum se binecuvântează o mașină. După cum spuneam, BOR se ține tare să rămână în irelevanță când vine vorba de anumite aspecte ale societății actuale, dar nu și când vine vorba despre ceva cu potențial financiar.

Sigur, dacă întrebi, o să ți se zică că o astfel de sfințire nu costă, dar, după cum arăta Adevărul în 2013, putea ajunge pe-atunci și la cinci sute de lei. „Sfeştania este rugăciunea cerută de creştinii ortodocşi care vor să se înconjoare de protecţia divină. Se face de obicei în casele credincioşilor, dar cum modernitatea ne-a aşezat mai mult în maşină decât acasă, s-a ivit această necesitate a sfinţirii maşinii, care este un mijloc de transport foarte riscant. Înainte se făcea o binecuvântare a corabiei care parcurge drumul, acum a fost adaptată devenind o rânduială unitară de binecuvântare a maşinii. Nu există un timp anume pentru sfeştanie, se face atunci când omul simte că are nevoie de ajutor. Nu are calendar, este ca în dragoste: nu ştii când, cum şi de ce vine”, explica poetic un părinte de la Arhiepiscopia Tomisului.

În realitate, lucrurile sunt mai prozaice, dacă e să te iei după tânărul din Piatra Neamț citat de Adevărul: „Te duci cu o colivă din fructe şi plăteşti apoi cât te lasă inima, adică 50 sau o sută de lei. Îţi dă cu agheasmă peste tot, şi pe la motor, şi pe la geamuri şi prin maşină. Cine are vreun Mercedes de lux sigur dă măcar vreo 50 de euro”. Sunt curios cât a dat tipul ăsta din Sibiu care și-a sfințit Lamborghini-ul.

De ce să te înghesui la biserică să iei apă sfințită, de unde nu poți oricum să pleci cu recipiente prea mari? Așa s-au întrebat probabil niște credincioși din satul Lunca Mare din Prahova și rezolvarea a venit: preotul paroh a ținut slujba de Bobotează direct la uzina de apă, astfel încât agheasma să curgă direct la robinet. Iar asta nu se-ntâmplă de azi, de ieri, ci e o tradiție care datează încă din 2000. 

Dincolo de niște situații în care reprezentanți ai BOR au găsit în sfințire o modalitate să mai ciupească niște bani de la enoriași sau să răsplătească niște indivizi corupți care cred că-și spală păcatele cu o binecuvântare de la înalți ierarhi, nu pot să nu remarc că e destul de trist când pare că un astfel de ritual e cam singura măsură care se ia pentru a repara niște probleme de altfel foarte grave. Dar când autoritățile întârzie cu niște măsuri concrete, niște apă sfințită și un Doamne-ajută tot sunt mai bune decât nimic.