Australia nu-i un loc bun dacă vrei să-ți cumperi prima casă. Prețurile explozive ale proprietățile, salariile în stagnare și rata negativă de îndatorare puse laolaltă au creat o piață a proprietăților în care e cvasi-imposibil să intri, fără sacrificii dramatice la capitolul „stil de viață". Cu excepția cazului în care au ai tăi o sută de mii de dolari să te-mprumute pentru un avans.

Dar, de fapt, există o cale ieftină să devii proprietar de casă. Și nu orice casă, ci o casă foarte mică, care e exact ceea ce pare a fi, dar cu un design centrat pe sustenabilitate ecologică.

Nye și Tess Stewart sunt unul dintre cuplurile care și-au construit o casă minusculă în Australia. Trăiesc chiar lângă Brisbane, într-o casă pe care și-au construit-o singuri pe o parcelă de arbuști și tufișuri. Nu erau ahtiați după ideea de a se lupta să intre pe piața supra-încinsă de proprietăți din oraș, așa că, în schimb, au cheltuit 20 de mii de dolari ca să-și construiască singuri casa. Și acum c-au terminat-o, se gândesc c-ar putea s-o facă din nou, la jumătate din costuri.

I-am întrebat cum au făcut.

Pentru Nye, primul pas a fost să-și petreacă câțiva ani citind tot ce-a putut să găsească despre sustenabilitate și case foarte mici . Și-s multe. Internetul e oarecum obsedat de casele foarte mici. Problema e că majoritatea se ambalează pe tema esteticii caselor foarte mici, fără să intre în detaliile tehnice ale construirii. Pentru asta, nu poți să nu apelezi la Earth Garden Building Book de Robert Rich, care-i o biblie pentru eco-constructori.

Fundația australiană Tiny Homes e o altă resursă excelentă. E o organizație non-profit care asigură adăpost persoanelor fără locuință prin construirea de comuități de case foarte mici peste tot prin țară. Au chiar și planuri de case foarte mici la ei pe site, pe care poți să le downloadezi pe gratis.

Grupurile de Facebook dedicate caselor foarte mici au și ele multe informații utile și pot fi locuri excelente în care să-i cunoști pe alții, care au ceva experiență în construcții. Nye mai recomandă și alte resurse, gen Tiny Texas Houses (proiectul unui ecologist american care construiește case din materiale recuperate și reciclate), cartea lui Richard Olsen, Handmade Houses: A Century of Earth-Friendly Home Design, site-ul constructorului DIY de cabane din lemn Noah Bradley Handmade Houses și grupul de Facebook Living Off The Grid.

„Informația devine din ce în ce mai bună", zice Nye. „Mai sperăm și să organizăm un workshop de câteva zile și sesiuni informative în apropiere de Brisbane în curând, ca să facem schimb de idei și de cunoștințe." Workshop-urile se vor desfășura cam la fel ca cele susținute de fundația Tiny Homes. Foundation. Investitorii vor plăti o sumă modică pentru a învăța cum să-și facă propriile case foarte mici, iar casele odată terminate vor fi folosite ca locuințe temporare pentru cei fără adăpost.

Nye și Tess Stewart și-au cumpărat propria parcelă de pământ chiar lângă Brisbane, dar dacă nu-ți permiți un loc de casă al tău, există alternative. „Există o grămadă de grupuri de locuit la comun", zice Nye, „și site-uri unde poți să găsești locuri ieftine de folosit pe post de parcele de teren".

Intră pe Cohousing Australia Initiative, care ajută lumea să se organizeze și să-și promoveze propriile comunități urbane sau rurale de locuit la comun, sau pe programul Willing Workers On Organic Farms (WWOOF.com.au). Aici, proprietarii de ferme organice le donează adeseori lucrătorilor terenuri la fermă, pe care să locuiască, în schimbul ajutorului lor la muncile agricole. Mai poți să găsești anunțuri pentru terenuri ieftine și pe pagina Gumtree Land For Sale – parcelele de doi kilometri pătrați în zona rurală din New South Wales sau Victoria o să te coste între șase mii și zece mii de dolari.

Din păcate, în Australia e ilegal să locuiești permanent într-o casă temporară, cum ar fi o casă mobilă sau o casă foarte mică amenajată într-o rulotă. Dar dacă îți ancorezi casa foarte mică pe pământ, cu o fundație permanentă, n-o să ai probleme cu primăria (poți să afli mai multe despre tipurile diferite de fundații permanente de pe site-ul The Tiny House).

Nye și Tess și-au construit propria casă foarte mică în curtea din spate a casei în care au stat cu chirie și au încorporat sfaturi de design din resurse gen Earth Garden Building Book. Au mers pe un plan deschis, cu trei camere separate: o zonă principală de living și două camere laterale, care se pot plia pe centru, astfel încât toată casa să poată fi împachetată și transportată cu o rulotă. Structura terminată are vreo șase metri lățime pe șase metri adâncime. Dar, în spațiul ăsta mic au băgat tot ce le trebuie, inclusiv un duș de interior cu apă caldă și o toaletă cu funcție de transformare a dejecțiilor în compost.

„Secțiunea centrală are toate instalațiile de apă și electrice, plus corpuri fixe, inclusiv în baie și bucătărie, cu un pat suprapus deasupra", spune Nye. „Cele două aripi sau secțiuni laterale sunt deschise și includ o zonă de relaxare, un dormitor în plus, zone pentru depozitare și de ședere, și am mai construit și o mică terasă exterioară în față."

„Cu toate instalate, avem două paturi duble, o zonă de relaxare cu un televizor pe 12 volți și pufuri, o toaletă cu funcție de compost, duș, o zonă de bucătărie cu chiuvetă și bănci, un frigider de dimensiuni normale, pentru o familie, care merge pe 12 volți, rafturi de depozitare și o zonă de ședere pentru masă și lucru."

Frumusețea, când îți construiești singur casa, zice Nye, e că designul „se poate adapta la nevoile oricui. Cu cât vrei mai mult confort, cu-atât trebuie să cheltuiești mai mult, ca la orice casă… Dar dacă vrei o McViloaie, cu un frigider uriaș și o piscină olimpică încălzită și aer condiționat în toate camerele, poate că nu-i de tine."

Nye și Tess Stewart au cheltuit puțin sub 20 de mii de dolari pe casa lor foarte mică, dar spun că ar „putea s-o construiască mult mai ieftin, acum că știu cum să procedeze, probabil mai aproape de zece mii de dolari. Dacă ești dispus să aduni materiale gratis și reciclate de pe unde-apuci, poți s-o scoți și mai ieftin."

Cea mai mare cheltuială a lor a fost sistemul de panouri solare fotovoltaice, care i-a costat trei mii de dolari cu tot cu montajul, pentru 250 de panouri solare de 250 de wați, care alimentează baterii cu gel cu ciclu prelungit. Întreg sistemul e operat de un MPPT (Maximum Power Point Tracking) adaptor de sarcină de 40 de amperi instalat în camera principală, cu ajutorul căruia pot să țină evidența nivelului de energie.

Nye și-a cumpărat panourile solare de pe eBay, dar se gândește că e util „să vorbești cu niște companii profesioniste de energie solară despre ce opțiuni ai, tipii se pricep și, de obicei, se bucură mult să vorbească despre energia solară și să te-ajute. Din câte-mi dau eu seama, panourile solare ieftine merg la fel de bine ca și alea scumpe și mai sunt și destule panouri bune la mâna a doua." Din nou, sugestia lui e să cauți variante pe eBay sau Gumtree.

În afară de cei 1 200 de dolari pe care i-au investit într-un frigider cu consum redus de energie, celălalt cost important a fost „o toaletă șmecheră cu funcție de compost", care a costat 1 300, dar Nye spune că a meritat fiecare cent, pentru că elimină putoarea obișnuită de hazna de camping. Toaleta separă urina de materiile solide cu ajutorul unui scaun special, în timp ce ai la îndemână o găleată cu material biodegradabil, cum ar fi rumeguș sau iarbă tăiată, ca să acoperi dejecțiile și să ucizi orice miros neplăcut.

„Chestiile uscate sunt descompuse foarte eficient", zice Nye, „și, în cele din urmă, pot să fie folosite în siguranță pe post de compost, pentru grădinile unde se cultivă produse necomestibile. Trebuie să «te ocupi de propriile dejecții» o dată la vreo două luni, adică să-l depozitezi în containere afară, dar nu-i chiar așa rău. Un ventilator care merge pe 12 volți extrage aerul din cameră printr-o țeavă care iese prin acoperiș, ceea ce ajută la descompunerea chestiilor și eliminarea mirosurilor. Sincer, miroase mai puțin decât o toaletă obișnuită, dacă-ți vine să crezi. Și dacă ai buget redus, poți să-ți construiești singur una, mult mai ieftin", zice Nye. Găsești modele pe site-uri gen Permaculture News.

Cât despre structura casei în sine, Nye și Tess au făcut totul pe cont propriu, cu doar câteva chestii în plus, pe lângă „două burghie fără fir, cu viteze ajustabile, un ferăstrău de calitate, câteva cleme G și niște perechi de pantaloni cu multe buzunare."

Au folosit lemn masiv reciclat pentru structura interioară, pin de crescătorie pentru pereți și placaj pentru podele, pentru că e „foarte versatil și puternic", zice Nye. Acoperișul e făcut din folie de policarbonat cu placaj marin pentru învelișul exterior și placaj subțire pentru izolarea interioară. Toate sunt materiale pe care poți să le cumperi de la magazinele de construcții, gen Bunnings. Și-au făcut până și ferestrele singuri, din plexiglas colorat. „Sunt chestii super-tari", zice Nye. „Poți să ți le tai la ce dimensiuni vrei, cu un ferăstrău și cu burghiul și să le prinzi cu șuruburi pe cadru. E foarte versatil și mult mai rezistent la mișcare și la șoc decât sticla, dacă-ți muți casa de colo-colo."

Nye și Tess s-au ocupat tot singuri și de instalațiile de apă și de cele electrice, după ce au cerut sfaturi de la profesioniști și s-au documentat pe net, dar îți recomandă să angajezi profesioniști, dacă n-ai încredere în abilitățile tale de meșter.

„Cel mai important lucru e să fii în siguranță și cel mai bine, dacă tu meșterești, e să ai telefonul mobil lângă tine și, dacă poți, să nu muncești singur", zice Nye. „Dacă ai o zi proastă sau ești neîndemânatic azi, fă altceva și mai încearcă o dată mâine."

Instalațiile lor folosesc același tip de pompă pe 12 volți pe care-o s-o vezi și-n bărci sau rulote (poț să le cumperi de pe eBay), conectată la un bazin care colectează apa de ploaie din burlannele de pe acoperiș, iar apa lor caldă vine de la un sistem profesionist de apă caldă instant, care încălzește apa pe măsură ce ai nevoie s-o folosești. „Sistemul de încălzire a apei e o zonă la care nu vrei să te zgârcești", zice Nye.

Cu tot cu rezervorul de apă de ploaie, toaleta cu compost și panourile solare, casa din zona cu grohotiș a lui Nye și Tess e aproape complet auto-sustenabilă. „Încă ne cumpărăm de mâncare de la magazin, deci încă nu ne cultivăm singuri toată mâncarea, doar niște plante aromatice și legume, la momentul de față", zice Nye. „Between the rainwater tank, composting toilet and solar panels, Nye and Tess's bush home is nearly entirely self-sustaining. „Mai ducem, din când în când, și câte-un transport de deșeuri menajere la centrul de reciclat, iar pentru apă caldă și gătit folosim butelii de 9 kilograme, pe care le schimbăm cam o dată la trei luni, la magazinul de construcții. Deci n-avem facturi, ceea ce e foarte mișto."

Dincolo de faptul că o să te muți într-un spațiu mic, va trebui să fii și pregătit să trăiești după posibilități, în ce privește curentul și apa. „Dacă n-ai un sistem de energie solară uriaș, va trebui să-ți iei la revedere de la aparatele de uz casnic are consumă mult curent, gen toaster-ul, placa de păr și caloriferul electric", zice Nye.

„Poate va trebui să alegi un televior mai mic și să verifici cu voioșie în ce stare se află bateriile, înainte să încerci să folosești cantități mari de curent. Și poate va trebui să te obișnuiești cu o altfel de experiență de mers la toaletă și să fii pregătit să-ți planifici viața un pic mai mult."

Dar cât timp locuiești într-o zonă în care semnalul e bun, accesul la internet și telefonie mobilă ar trebui să fie ok, iar pentru aparatura esențială care consumă mult, cum ar fi utilajele de construcții, poți să folosești un generator pe motorină, sau pur și simplu să-ți cumperi unelte cu acumulatori reîncărcabili Litiu-Ion. „Probabil că și la aerul condiționat va trebui să renunți", zice Nye, „dar dacă-ți gândești casa bine și circulă ca lumea aerul, nici n-ar trebui să ai nevoie de el."

„Singurele noastre cheltuieli sunt pe ce mâncăm, niște produse de curățat și impozitele pe teren la primărie", zice Nye. „Gazul pentru gătit și apă caldă probabil ne costă câteva sute de dolari pe an."

Dar, evident, eliminarea chiriei și a facturilor regulate e doar o parte mică din motivele pentru care aleg majoritatea oamenilor să trăiască debranșați. „Etic, mă simt mai bine acum că știu cum se produce energia pe care o folosim", zice Nye. „Mă simt mult mai autonom, știu că nu sunt la mila toanelor lui Big Brother și nu-s supus la creșterile costurilor de energie și alte resurse. Mă simt conectat la felul în care trăim și am o mare satisfacție de fiecare dată când fac un duș fierbinte, aprind lumina, sau deschid frigiderul."

„Îmi place foarte mult să văd cum ni se încarcă bateriile, pe ecranul de monitorizare a nivelului de energie, cu o cană de cafea, de dimineață. Poate că sună stupid chestiile astea, dar toate astea pe mine m-au făcut profund fericit."

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre case:
Cum arată casele părăsite din satele româneşti
Cele mai urâte case din Capitala Europei
Fotografiile astea cu case părăsite din Dobrogea îți arată de ce satul românesc e pe moarte