Tot ce-a promis noul primar Nicuşor Dan că se va întâmpla în București

Recentele alegeri locale au fost „cu cântec” în București. La Sectoarele 1 și 5 au fost acuzații de fraudă, în timp ce fostul edil, Gabriela Firea, a lansat o serie de acuzații și teorii ale conspirației, de la așa-zise nereguli în secțiile de votare până la faptul că Guvernul ar fi oprit intenționat apa caldă bucureștenilor. Într-un final, după o săptămână încinsă, Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale, iar noul primar al Capitalei e Nicușor Dan, cu un avans de aproximativ cinci procente.

Acesta a anunţat deja că Primăria Generală nu va mai acorda bani pentru diverse târguri, că nu vede un viitor prea fericit pentru companiile municipale înfiinţate ilegal de predecesoarea lui şi că modernizarea reţelei de termoficare e prioritară.

Pe lângă aceste declaraţii, Nicuşor Dan are o listă de promisiuni care acoperă mai multe domenii de interes, iar săptămâna trecută scotea în evidență priorităţile pe care le are pentru „Noul Bucureşti”: rezolvarea problemelor legate de termoficare, trafic şi poluare.

Ar fi greşit să nu recunosc că şi Firea, în programul cu care a câștigat Capitala acum patru ani, a identificat corect problemele din Bucureşti, dar ar fi la fel de fals să consider că le-a acordat suficientă atenţie. În plus, spre deosebire de programul fostului primar, Nicuşor Dan pare, măcar din punct de vedere al formulării, mult mai asumat: dacă Gabriela Firea ne spunea în 2016 că „e necesar să …”, Dan ne spune în 2020 că „vom face”. Așadar, iată ce ne-ar putea aştepta în următorii ani.

Dincolo de meme și proteste cu ligheane, frustrarea bucureştenilor e reală. Cred că fiecare dintre noi cunoaște un prieten sau o cunoștință care n-a avut apă caldă iarna trecută. Din păcate, lucrurile nu se vor schimba peste noapte, Dan a menţionat încă din programul său electoral că „rezolvarea integrală a problemei sistemului de termoficare depășește durata unui mandat de patru ani”, dar că pe parcurs „se pot face lucruri importante pentru a avea sistem de termoficare modern, eficient”.

Soluţiile propuse de el sunt evidente şi nu implică prea multă magie: accesarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de termoficare, înlocuirea a trei sute de kilometri de conductă din rețeaua principală, cu alocări financiare prioritare, automatizarea completă a punctelor termice.

Când locuiești în cea mai aglomerată capitală a Uniunii Europene, conform unui studiu al companiei de navigație TomTom, n-ai cum să nu te plângi de trafic. Şi Gabriela Firea promisese o „revoluţie” în acest sens, cu investiții masive în transportul public sau semaforizări inteligente, dar n-a fost să fie. Ce zice Nicuşor Dan:

Ideea de a folosi infrastructura CFR nu e nouă, ba chiar s-a mai vorbit despre asta la PMB în trecut. E adevărat că e nevoie de colaborare cu Ministerul Transporturilor, evaluări şi probabil multe reparaţii, dar ideea de a avea linii ferate în oraş, alături de trenul până la Aeroportul Otopeni, face Bucureştiul să sune a capitală europeană.

Nicuşor Dan mai vorbeşte şi de despre parcările „park & ride”, pe care le promitea şi Gabriela Firea în trecut. Diferenţa notabilă e că Dan propune o soluţie pe termen scurt şi una pe termen mediu: „Într-o primă fază, foarte rapid, ele vor fi amenajate ca parcări la sol, iar imediat ce proiectele vor fi gata, vor fi ridicate construcții moderne, supraetajate”.

Ar fi fost interesantă de văzut şi poziţia noului primar cu privire la iniţiativa Taxei Oxigen, propusă şi retrasă de Gabriela Firea în doar câteva luni – mai ales că Nicuşor Dan spunea atunci că după ce Bucureştiul va avea un sistem de transport public funcțional şi o politică de parcare adecvată, se poate vorbi despre o taxă pe poluare.

Componenta finală a treimii vieţii bucureştene, poluarea, nu e deloc un subiect de evitat, mai ales că România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Ce vrea Nicuşor Dan să facă?

Nicuşor Dan acoperă astfel teme tot mai populare în ultima vreme, asociate cu poluarea în Capitală. Dacă mai sus a vorbit despre trafic, acum pomeneşte arderile ilegale, particulele din aer şi problema senzorilor, subiecte care au devenit comune pentru bucureşteni în ultimul an.

Registrul Spaţiilor Verzi e atât de necesar, dar ignorat de PMB, încât oameni care activează în domeniu au ajuns să concureze şi să câştige proiecte de bugetare participativă la primăriile de sector cu iniţiative similare. Asta în timp ce copacii din Bucureşti sunt „toaletaţi” brutal şi se usucă.

Dan mai promite şi colectare selectivă a deşeurilor, dar şi „un sistem adevărat de piste de biciclete în Capitală”, ambele cu ajutorul fondurilor europene. Dacă te întrebi de ce vorbeşte despre un adevărat sistem, asta e mare parte dintre cele pe care le avem nu sunt omologate. Ar fi şi greu, căci sunt simple marcaje pe trotuare.

Din nou, nu numai o iniţiativă necesară, dar care vine şi pe o mare greşeală a administraţiei Firea, când a declarat că „nu mai sunt bani” pentru Casa Invicta, singurul centru non-stop pentru victimele violenței domestice din București. E adevărat că nu avem detalii despre cum anume vor fi puse în practică aceste recomandări, însă experienţele din trecut arată că uneori e suficient doar să laşi ONG-urile să facă ce ştiu mai bine, cu implicare minimală din partea autorităţii locale.

Un alt subiect sensibil pe care e musai să-l ai în program dacă vorbeşti despre Bucureşti. E adevărat că şi Gabriela Firea a făcut progrese notabile (în raport cu predecesorii ei, nu cu numărul total de clădiri „cu bulină”) în ceea ce priveşte reabilitarea unor clădiri cu risc seismic. Aici trebuie subliniat că Dan are o viziune mai strategică – refacerea evaluărilor din teren, prioritizare şi includerea tuturor clădirilor cu risc seismic I identificate în procesul de consolidare. Să sperăm că vor fi totuşi mai multe clădiri expertizare decât spoturi publicitare la TV pe acest subiect.

În plină campanie electorală, Gabriela Firea își făcuse obiceiul să inaugureze grădiniţe. Nevoile sunt reale, necesitatea implicării primăriilor de sector e la fel de reală, şi nu doar din perspectiva acoperirii nevoilor comunităţii, dar şi din perspectiva finanţării. În mod normal, îmi place să văd indicatori asociaţi cu promisiuni, însă aici cred că e nevoie de o evaluare tocmai pentru a soluţiona o problemă.

Acest lucru se întâmplă încă din mai, la inițiativa ARCEN, de când șapte zone din București devin pietonale pe durata weekendurilor. Acestea, însă, sunt exclusiv în centrul oraşului, iar a extinde proiectul către cartiere ar fi un pas următor logic şi necesar.

Nu poate decât să mă bucure că noul primar are şi astfel de subiecte pe agendă. Şi Gabriela Firea a atins subiectul, dar îmi permit să zic c-a fost too little, too late. Din nou, o abordare de tipul întâi inventariem, apoi planificăm, mi se pare justă. Aş vrea doar să ştiu cum poate fi cuantificată mai exact „nevoia adevărată” de locuinţă socială pentru o familie, căci legea zice că accesul liber şi neîngrădit la locuinţă e un drept al fiecărui cetăţean.

Acesta pare un răspuns direct al unor acuzaţii lansate de Gabriela Firea în campanie, cum că Nicuşor Dan va tăia respectiva sumă care ajunge la persoanele cu dizabilităţi. Măsura e continuată cu promisiuni de accesibilizare a tuturor clădirilor publice şi de semnalizare a intersecțiilor pentru persoanele cu deficiențe de văz și de auz – căci problemele oamenilor nu dispar doar dacă arunci cu bani sau vouchere către ele.

Nicuşor Dan mai vorbeşte şi despre o sală polivalentă, promisă de Firea în 2016 şi iar în 2020, despre transparenţă în administraţie, despre chestiuni de urbanism (PUG, PIDU, PICA şi PMUD, toate aceste planuri care ar trebui să ne facă viaţa mai bună şi mai frumoasă), despre „avocatul bucureştenilor”, centre de seniori, Hotelul Concordia şi protecţia animalelor.

Programul de guvernare locală pare să fi fost gândit mizând pe o majoritate în Consiliu: acest lucru e uneori evident din formulare, alteori natura promisiunii impune colaborarea cu Consiliul General sau cu alte autorităţi. Unele dintre promisiuni sunt însoţite de indicatori clari şi au termene de realizare în mandatul primarului, altele fac parte dintr-o serie de paşi necesari care ar duce la rezolvarea etapizată a problemei.

Dacă tot aminteam la început despre unul dintre bilanţurile Gabrielei Firea, îmi amintesc cum spunea în campania din 2016 că nu e în regulă ca un primar să apară după patru ani de la momentul alegerilor şi să spună atunci ce a făcut şi ce nu, că ar trebui să existe dialog constant. Asta mi-aş dori şi de la noul primar: dialog, transparenţă şi asumare. Şi ca peste un an să vină cu un prim bilanţ parţial, după evaluări şi mapări, care să-i permită să le ofere celor ca mine, care stau şi evaluează gradul de realizare a promisiunilor, indicatori cuantificabili pentru 2024.