Chestii

Rezoluțiile de Anul Nou sunt cel mai prost mod în care să schimbi ceva

Să nu te superi, încerc doar să te scutesc de-un efort.
04 Ianuarie 2017, 6:00am

Declarație de război e o rubrică în care autorii încearcă să te scoată din pepeni cu părerile lor nepopulare, dar bine argumentate, despre fitness, sănătate, nutriție, tot ce vrei. Ai ceva pe suflet? Trimite-ne pitch-ul la tonic@vice.com.

O s-o zic, ca să fie zis: ziua de 1 ianuarie n-are, de fapt, nimic special. Totu-i la tine-n cap. Sigur, e reconfortant să vezi 1/1 în calendar, reprezentarea unei chestii noi, indiferent dac-ai făcut sau nu ceva ca să meriți începutul ăla. Prima zi a noului an înseamnă că a venit momentul să-ți cumperi un calendar nou și să ții minte să scrii „2017" când pui data pe... un cec? Mai scrie cineva cecuri? A venit probabil momentul să te-ntorci la muncă după sărbători și să te pui pe treabă să faci chestii după ce ți-ai luat niște zile libere. Dar n-a venit, totuși, timpul să încerci să-ți schimbi viața prin niște țeluri înălțătoare despre care știi, în adâncul sufletului, că n-o să fii niciodată în stare să le atingi

Dar lumea tot se aruncă, la grămadă, datorită „efectului de nou început", explică Katherine L. Milkman, profesor asociat la Școala Wharton de la Universitatea din Pennsylvania. Cercetătoarea spune că oamenii sunt mai interesați să-și pună obiective de autoîmbunătățire la începutul unui nou an, unei luni sau al unei săptămâni. Sunt șanse mai mari să și le propună, dar Milkman zice că asta nu-nseamnă că ai și șanse mai mari să le atingi.

Eu am 23 de ani și nu mi-am pus niciodată nicio rezoluție de Anul Nou. Cel puțin nu din ce-mi aduc aminte. N-am încercat să zic ceva despre motivație sau să mă opun trendului ca să fiu unic; pur și simplu pentru mine toată treaba n-a avut niciodată sens. Cu toate astea, aproape jumătate din americani își pun rezoluții de Anul Nou – deși, în medie, doar 8% le și ating.

Citește și Ce rezoluții și planuri (pe care probabil nu le respectă) au românii pentru Anul 2017

Parțial problema vine și din tipul de rezoluții pe care ni le punem în general. Există două sisteme motivaționale de bază care determină cum ne propunem scopuri, explică E. Tory Higgins, profesor de psihologie la Columbia University și autorul Beyond Pleasure and Pain: How Motivation Works.

„Distincția se face între scopuri de promovare și de prevenire", mi-a spus. „Scopurile de promovare sunt speranțe și aspirații pentru viitor. Reprezintă felul în care ne-ar plăcea să arătăm noi și viitorul fiecăruia dintre noi, la modul ideal. Scopurile de prevenire țin de siguranță și securitate. Au de a face cu menținerea unor condiții satisfăcătoare de viață."

Exemple de scopuri promoționale: să-ți găsești un job mai bine plătit, să slăbești sau să îți recapeți forma fizică, să te muți într-un oraș care-ți place mai mult, să lucrezi la problemele de echilibru între viața profesională și cea personală, să bei mai puțn. Practic, numai chestii care ți-ar face viața mai bună.

Printre scopurile de promovare se numără să-ți achiți chiria sau ipoteca la timp, să te duci regulat la controale medicale, să ajungi la muncă la timp în fiecare zi, ca să nu-ți pierzi slujba – toate necesități de bază pentru a-ți menține stilul de viață.

Dacă vrei mai mult tot timpul și ești obsedat să devii mai bun, ești fix genul de om care-și pune rezoluții pe bază de promovare, mai ales în perioada asta a anului.

Pentru cei centrați pe rezultate, care-și setează scopuri de promovare, Anul Nou (sau orice nou început) funcționează eficient ca motivație, pentru că ăștia-s în general obsedați să anticipeze viitorul. Devin excesiv de optimiști pe tema scopurilor pe care și le propun, explică Higgins. Evident, toți avem ambele sisteme de setare a scopurilor, așa că nimeni nu-și setează doar scopuri de promovare sau de prevenire. Dar dacă ți-ai acoperit majoritatea elementelor esențiale din viață sau dacă ești pur și simplu genul de om care-și dorește mereu mai mult, majoritatea scopurilor tale (ca și ale mele) sunt despre îmbunătățire. Deloc surprinzător, americanii își propun mai des scopuri de promovare decât oamenii din alte țări, cum ar fi Japonia, remarcă Higgins.

Citește și Toate tipurile de chefuri de Revelion la care ajungi inevitabil ca tânăr licean din România

Americanii sunt, de regulă, mai deschiși la schimbare și chiar o caută expres. Și orice-ar vrea, vor acum, indiferent cât de realiste le sunt dorințele, spune Higgins. Felicitări, americanilor – practic, asta e rețeta perfectă pentru rezoluții neîmplinite de Anul Nou.

În general, nu-i nimic greșit la a-ți propune scopuri în felul ăsta. Persoanele foarte conștiincioase, care se monitorizează atent (adică ăia dintre noi care-și pun scopuri de promovare) sunt, de obicei, mai conștiente de situațiile care le-ar putea împiedica să-și atingă scopurile, zice Gary P. Latham, profesor de comportament organizațional și management de resurse umane de la Universitatea din Toronto. Dar, după cum explică Higgins, una e să ai motivația să-ți propui scopurile, și cu totul alta e să te și ții de ele.

Dacă gândești mai degrabă în paradigma de promovare, traiectoria după care-ți atingi scopurile arată, probabil, cam așa:

-La final de decembrie probabil o să te entuziasmezi foarte tare că începe un an nou, așa că o să te gândești la mai multe chestii pe care-ai putea să le faci ca să fii mai bun și să ai o viață mai bună.

-Vine 1 ianuarie și nu ți-ai propus, de fapt, niciun pas concret care să te-ajute să-ți atingi scopul sau să depășești obstacolele, pentru că ești foarte optimist în ce privește capacitatea de a te ține de treabă.

-Cam după o săptămână din 2017 te-ai gândit deja la alte feluri în care ai putea să devii mai bun sau la alte chestii la care să lucrezi, așa că nu te mai simți motivat să te ții de ceea ce-ți propuseseși inițial.

-Peste două săptămâni îți dai seama că ziua are un număr limitat de ore, așa că trebuie să alegi și să culegi chestiile pentru care ai timp, așa că celelalte așa-zise rezoluții pe care ți le-ai făcut se duc pe apa sâmbetei.

Citește și Clișee muzicale de rahat de care trebuie să scăpăm în 2017

Cu scopurile legate de prevenire, povestea nu-i la fel. Higgins spune că dacă gândești în paradigma de prevenire, nu riști să te demotivezi pe parcursul noului an, pentru că Anul Nou (sau alt eveniment de tipul „nou început") nu are aceeași greutate pentru tine. Scopul tău e o chestie care trebuie să ți se-ntâmple, așa că nu-l urmărești la fel. Dar scopurile de prevenire, de genul: „O să continui să-mi plătesc chiria la timp", n-o să fie niciodată rezoluții de Anul Nou. Nu-s prea interesante sau glorioase. Și dacă chiar trebuie să facem ceva, ca să ne menținem stilul actual de viață, majoritatea o să facă respectiva chestie, ca să evite consecințele negative.

Ideea nu e să renunți la a-ți mai propune scopuri, ci mai degrabă să uiți de 1 ianuarie. Într-un studiu publicat în Psychological Science, oamenii de știință (printre care și Milkman) au analizat măsura în care niște evenimente marcante ne determină să ne propunem scopuri. În cele patru studii, au constatat că oamenii își propun mult mai degrabă scopuri în jurul unor evenimente marcante din punct de vedere temporal (cum ar fi Anul Nou), dar cu cât evenimentul ăla e mai remarcabil (și se pune accent că reprezintă începutul unei chestii noi) cu-atât oamenii au o tendință mai pronunțată de a întreprinde activități legate de respectivul scop. Eu tocmai am încheiat un an de evenimente uriașe pentru viața mea – am terminat facultatea, m-am mutat în capătul celălalt al țării și mi-am luat primul job full-time. Toate datele astea din calendar mi-au rămas mai puternic întipărite în memorie și mi se par mai importante decât 1 ianuarie.

Dap, Milkman zice că un eveniment care-ți pare un adevărat nou început te motivează mai tare decât începutul unui nou an. Datele care devin cu adevărat importante sunt cele pe care le asociezi cu o schimbare personală majoră.

Deci lasă baltă anul nou, dacă ți-ai propus anumite scopuri de viață în 2017. Poate o să te muți în martie, o să-ți iei un job nou în octombrie sau o să pleci într-un concediu lung în iulie și vrei să fii pe drumul cel bun, lipsit de stres, înainte să pleci. Sunt momente mult mai bune să-ți propui și să-ți împlinești scopuri.

Odată ce ți-ai ales o perioadă de timp și-un scop anume pentru oricare dintre momentele anului viitor, uite ce-ți sugerează experții.

1. Notează-ți scopurile. Fă-le cât mai concrete și mai exacte cu putință, zice Higgins, și asigură-te că sunt foarte importante pentru tine la nivel personal. Altfel, e exclus să fii suficient de motivat să te și ții de ele.
2. Gândește-te ce pași o să urmezi ca să-ți atingi fiecare scop și notează-i și pe-ăia.
3. Gândește-te la obstacolele cu care s-ar putea să te confrunți și cum o să treci peste ele (scrie-le și pe-astea). Higgins spune că asta te ajută să-ți contextualizezi altfel scopul și să-l transformi în ceva ce te lupți să păstrezi – nu doar o îmbunătățire a unei vieți care te satisface deja (și uite-așa, un scop de promovare devine o necesitate bazată pe prevenire).
4. Spune-l în public. Spune-le prietenilor, partenerului, colegilor de birou, câinelui – spune cui vrei tu, ca să te responsabilizezi în fața lor.
5. Propune-ți și consecințe adevărate, pentru situația în care nu te ții de treabă. (De exemplu, cheltuie banu' gros pe abonamentul mai scump la sală, ca să știi că-s banii tăi în joc.)
6. Pune osu' ca lumea la treabă și propune-ți scopuri intermediare, ca să nu te plictisești și să nu te demotivezi pe parcurs.

Ți-ai notat? Anul ăsta, hai să ne hotărâm cu toții că nu ne mai propunem rezoluții pe baza unei date fără niciun fel de însemnătate adevărată. Propune-ți propriile scopuri în ritmul tău, după ce ți s-a dus durerea de cap și viața de zi cu zi a intrat în normal. Poate nu-i la fel de extraordinar, dar ai mult mai multe șanse să și reușești ce-ți propui.

Traducere: Ioana Pelehatăi