Internet

Femeile sunt acuzate cel mai des de minciună în mediul online

Mulți oameni sunt acuzați că spun minciuni online, dar o anumită tipologie e acuzată mai des decât altele.
04 Octombrie 2018, 4:00am
Screenshoturi de pe contul de Twitter Didn’t Happen

Nimic nu se întâmplă vreodată pe internet. Poate ai impresia că se întâmplă – la urma urmei, te conectezi în fiecare dimineață și scrolezi optzeci la sută din timpul tău – dar dacă ai stat suficient online, în special pe Twitter, realizezi că lucrurile care par să se întâmple, de fapt… nu se întâmplă. Nu s-au întâmplat.

Uită-te la un tweet viral și probabil o să vezi o replică de două cuvinte postată de sute de ori. În ultimii ani, contul Didn’t Happen of the Year Awards (DHOTYA) a devenit foarte popular prin citarea persoanelor care spun povești pe site. Contul se concentra, inițial, pe cei mai mari mincinoși: câștigătorul anului 2016 a fost tweet-ul despre Brexit: „ Tocmai am dus-o pe maică-mea, care are 93 de ani, să voteze. E oarbă. Când a trebuit să introducă votul în cutie, a întrebat cu voce tare: În care cutie pun votul ca să ieșim din UE? Ceilalți votanți au chiuit de bucurie.” Dar, între timp, contul nominalizează tot felul de persoane.

Zi de zi, urmărește oameni obișnuiți, dar pare să prefere băieți cu avataruri legate de fotbal sau tinere cu bronz de solar. Un exemplu de tweet pe care contul l-a considerat o minciună în luna ianuarie a acestui an suna așa: „Unei fete i-a zburat vântul genele false și ea a luat-o la goană după ele, urlând: Ajutor! Prindeți-le, sunt de la Huda!!!

Tot în luna ianuarie, contul a negat public acuzațiile de sexism. „Nu înțeleg ce problemă au feministele cu contul nostru. Nu e ca și cum nu acuzăm și bărbații că spun minciuni”, a scris deținătorul contului.

Știm din cine e compus majoritatea publicului care urmărește contul – când am vorbit cu proprietarul contului anul acesta, mi-a zis că followerii lui sunt 93 la sută de sex masculin, 86 la sută cu vârste între 18 și 34 de ani, iar 98 la sută britanici – dar ce știm despre persoanele care constituie țintele DHOTYA? Cine e crezut și cine nu pe internet?

După numărarea celor 257 de tweet-uri citate de cont între 14 ianuarie și 14 septembrie 2018, mi-a fost foarte clar că, în ultimele opt luni, scorul de gen între victimele DHOTYA era de 145 de femei la 112 bărbați (nu am numărat tweet-urile la care nu se știa genul victimei și nici cele postate de branduri sau ziare, ca să evităm orice erori).

Asta înseamnă că 56,4 dintre victimele contului sunt femei și 43,6 sunt bărbați. Nu pare o diferență mare, nu? Ce sunt 13 procente? Totuși, lucrurile se schimbă la analiza demografică. Grupul demografic cel mai des acuzat de minciună de către cont sunt tinerele obișnuite, mai exact 115 dintre cele 257 de victime sunt astfel de femei. Asta înseamnă 44,8 procente, deci dublu decât numărul de bărbați tineri obișnuiți pe care contul i-a acuzat de minciună.

Nu e surprinzător că majoritatea victimelor DHOTYA sunt tinere, dar e surprinzător că majoritatea victimelor masculine sunt bărbați faimoși și în vârstă (Piers Morgan e unul dintre favoriți). Se poate trage concluzia că followerilor contului nu le place atunci când contul se leagă de persoane ca ei, și anume, bărbați tineri. În luna mai, DHOTYA a postat chiar că toți followerii contului sunt în siguranță și că nu vor fi niciodată citați pe cont.

Dar ia stai puțin! Poate că femeile tinere chiar mint mai mult. La urma urmei, sunt niște curve, nu? Dr. Kim Serota e profesor de management la Universitatea Oakland și studiază minciuna. Într-un studiu din 2014, a descoperit că mincinoșii patologici din Marea Britanie sunt tineri, au joburi de succes și sunt de sex masculin.

Per total, bărbații mint un pic mai mult decât femeile, a zis Serota, deși a adăugat că femeile mint ceva mai mult în situațiile romantice. Cum contul DHOTYA nu e preocupat de situații romantice, ar fi de așteptat ca bărbații să constituie o proporție mai mare din victimele sale. „Cred că e o întrebare la care e imposibil de răspuns”, mi-a zis Serota când l-am întrebat cum ar arăta o analiză demografică obiectivă a contului DHOTYA. „Problema e că noi, oamenii, detectăm foarte greu minciuna. Avem șanse de cincizeci la sută să ne dăm seama când cineva minte.”

Serota mi-a zis că există un sâmbure de adevăr în teoria că oamenilor nu le place când sunt criticați oamenii similari lor. „Cine se aseamănă, se adună, nu? O acuzație e o formă de dezacord și tindem să fim în dezacord cu persoanele care nu seamănă cu noi.” Când l-am întrebat dacă DHOTYA e un cont sexist, Serota mi-a zis: „Toată societatea e sexistă, dar acum vedem asta mai clar pentru că există internetul și totul e mult mai public.”

De ce contează toate astea? Pe lângă faptul că neagă acuzațiile de sexism, contul pretinde că nu tolerează abuzurile. Dar se știe deja că simți abuzul altfel când ți se întâmplă ție decât când îl produci altcuiva.

Tweet-ul Briei Taylor

„Abuzul înseamnă ca mulți bărbați necunoscuți să-ți dea reply la tweet sau să-ți dea mesaje și să te facă mincinoasă pe nedrept”, mi-a zis Bria Taylor, o tânără de 19 ani care a fost insultată de cont după ce a postat despre o experiență a ei cu ochelarii din copilărie.

„Oamenii ăștia nu cred că realizează că am primit sute de comentarii ca ale lor. Astfel de reacții te copleșesc și te intimidează, mai ales dacă ești tânăr și fără experiență.”

Credibilitatea acestui tweet e importantă pentru că dă naștere altor prejudecăți. Pe când bărbații sunt acuzați pentru minciuni extreme (de exemplu, cântărețul Tom Zanetti a fost batjocorit după ce a zis că a luat elicopterul pentru că își pierduse biletele de tren), femeile sunt luate la mișto pentru tweet-uri extrem de banale. Pur și simplu se presupune că mint, pe când anumite postări făcute de bărbați, care sunt evident false, sunt cântărite mai atent de către cont.

Bineînțeles, e sănătos să condamnăm minciunile în epoca știrilor false, dar cum contul colaborează, în prezent, cu compania de pariuri Bet Victor, premiile acordate în 2018 ar putea deveni foarte stresante pentru victime. Câștigătoarea anului trecut, politiciana Amelia Womack, a zis că a primit mesaje abuzive care le-ar putea afecta sănătatea mintală unor persoane mai slabe de înger. E clar că DHOTYA supără și intimidează oamenii când îi numește mincinoși. Cu ce beneficii?

Asta ne arată cum ne alterează rețelele sociale comunicarea, a zis Serota, când i-am arătat postarea despre Bria, fata care își mințise doctorul că nu vede bine și are nevoie de ochelari.

„Acum e normal să spunem lucruri care înainte încălcau normele.”

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.