Muzică

Ce a însemnat Andrè pentru muzica românească și generația anilor '90

În vara lui 1999, piesa „Liberă la mare” a produs un soi de cutremur. Nu a fost înregistrat fizic nicăieri, dar în urma lui a rămas formația Andrè.
Andre
Screenshot din videoclipul piesei „Lasă-mă, papa, la mare”

Au fost vremuri tulburi în România, fără îndoială. Unele dintre ele au fost marcate cu melodii despre mare și soare date la kil pe radio și-n discoteci. Se prea poate ca totul să fi pornit în vara lui 1999, când trupa Andrè a lansat piesa „Liberă la mare”. Ca adolescent, ți se părea că ele vorbesc cu perdea – dar înțelegeai – despre libertate, sex, fericire de-o noapte, independență. Ca adult, nu știu, probabil nu le luai în serios, oricum n-aveai cum să te plângi pe Facebook pe-atunci.

Publicitate

Melodia se asculta însă în draci și spun asta, pentru că asta răsuna foarte des din difuzoarele radiourilor care transmiteau la mare. După ce-a ajuns la public, a fost o vreme în care trebuia să fi trăit pe sub pământ ca să nu fi auzit de cele două fete Andrè – Andreea Bălan (34 de ani acum) și Andreea Antonescu (36 de ani). Dacă Britney Spears ar fi avut o trupă cu Christina Aguilera, cam asta ar fi ieșit.

Ca să-nțelegi fenomenul, îți spun că megahitul ăsta al lor a fost clasat pe locul 29 în „Top 100 melodii care au rupt România în două”, realizat de U TV în 2008.

Le-am văzut prima oară într-un concert la un Revelion Pro TV din Piața Constituției. Mi s-au părut mare lucru. Tipele aveau zvâc, energie cât să umple scena, mișcări cam deplasat de sexi pentru niște minore și erau ceva inedit într-o țară în care lumea era încă obișnuită cu Angela Similea și rochiile ei de măicuță un pic ieșită în lume.

Era clar o diferență între piese ca „Să mori din dragoste rănită” și versurile astea ale fetelor: „Am plecat la mare, fată cu dolarii-n buzunar/ Am uitat de teză, profi, de diriga și orar/ De-abia aștept să mă distrez, să dansez, să mă simt bine/ Să o fac cu cine-mi place, să mă iubească doar pe mine.”

Culmea este că, pe cât de mari au fost prințesele muzicii dance, așa cum li se spunea, pe atât de puțin au rezistat în peisaj în formula asta de două. Oficial, au început treaba prin 1998. A venit momentul ’99 și s-au despărțit în 2001. Apoi, fiecare Andree și-a văzut de viața ei și de muzica ei. Dintre cele două, Bălan a rezistat extraordinar în muzică și a încercat mai multe stiluri. Totodată, a devenit un fel de vedetă multilateral dezovltată, dacă vrei să-i spui așa. Are o comunitate imensă pe Facebook, apare la TV – juriul emisiunii Te cunosc de undeva – și nu se ferește să aibă atitudine față de problemele societății, ceea ce-i cam rar printre vedetele de la noi. Antonescu, în schimb, e mai low profile și face naveta între România și Los Angeles, unde trăiește soțul ei.

Publicitate

Fetele care au venit cu șlagăre pentru noua generație

Probabil ești obișnuit cu cuvântul „șlagăre”. Așa li se spune, pe românește, hiturilor de altă dată. Ei bine, cuvântul n-are nimic greșit, dar abia în 1999 a putut fi actualizat cum trebuie pentru noua generație. Iar Andrè a pornit la drum cu melodii compuse de Săndel Bălan. Da, hiturile cu versuri sexi au fost compuse chiar de tatăl Andreei. El a văzut ceva în piața muzicală, o nișa ca o crăpătură și a profitat de ea. Acum, după 20 de ani, am întrebat-o pe Andreea Bălan de ce a fost trupa așa o chestie WOW în România acelor vremuri.

„Am schimbat direcția muzicală. Până atunci, se asculta doar muzică ușoară cântată de soliste consacrate și decente pe scenă. Noi cântam texte cu mesaje noi, pentru noua generație, eram cool, cu haine colorate, sexi, cu atitudine de rebele. Am devenit idolii unei generații întregi și toate fetele ne imitau, atât ca dans, cât și ca vestimentație”, mi-a povestit Andreea. Au fost rebelele de care generația adolescentină avea nevoie la 10 ani de la Revoluție.

Adolescenții de atunci erau înnebuniți după fetele astea, cum erau după vedete noi, pe model american, dar și după Bravo

și MTV. Existau fan cluburi serioase ale trupei Andrè și puștii o luau razna când se întâlneau cu fetele astea altundeva decât la concerte. Andrè era un fenomen care se duela pentru popularitate cu o altă formație etalon de atunci, A.S.I.A.

Publicitate

„La vremea respectivă, n-am realizat ce se întâmplă cu mine. Aveam 13 - 15 ani. Nu îmi dădeam seama de succesul pe care îl aveam. Eu executam ce mi se spunea și, pe deasupra, aveam și foarte multe conflicte atât cu tatăl meu (Săndel), cât și cu cealaltă parte din Andrè (Andreea Antonescu). Abia după ce s-a terminat, și eu m-am maturizat, am realizat că am contribuit la un fenomen de neegalat și că realizările noastre au fost foarte mari”, mi-a mai spus Andreea.

Trioul de aur al muzicii pentru noua generație: A.S.I.A., Andrè și 3SudEst

„Era o numărătoare inversă de aur în acei ani: 4, 3, 2. Patru A.S.I.A., 3Sud Est și două Andrè. Andrè domina topurile cu rugămintea lor către «papa» să le lase singure la mare – unde mai pui că pe vremea aia prețurile în Mamaia n-o luaseră pe arătură”, mi-a explicat Mihai Găinușă, pe atunci la matinalul Radio21, cum a fost pentru el fenomenul acesta.

Nu era însă vorba doar de muzica lor, ci și de țoale. Fetele astea se îmbrăcau altfel, cu pantaloni mulați și sexi, purtau sutiene push-up, platforme criminale în picioare, iar părul și-l coafau în codițe împletite sau afro, o chestie care devenise foarte trendy printre puștoaice chiar și în orășelul mic de provincie în care mi-am trăit eu adolescența. Bine, tot ele au popularizat în clipuri precum „Lasă-mă, papa, la mare” și slipul cu ață-n fund, de care se umpluse, pe atunci, plaja de la Costinești.

„Fetele au fost trendsettere pentru șenile și pentru șuvițe împletite. Problema a fost când s-au transformat în două Lolite care atentau la «moșule, ce tânăr ești». De altfel, de aici s-a și instalat moda Irinel – Monica. Cine mai stătea atunci să numere notele false, când toată lumea era uluită de sincronul fetelor pe platforme?”, mi-a detaliat Mihai.

Publicitate

Ele au fost acuzate atunci că promovează vulgaritatea printre adolescente, care se simțeau nevoite să le copieze, ca să fie cool. În sensul ăsta, a făcut furori părerea actorului Mihai Bendeac, care a circulat ca viral pe net, în 2009. „De ce nu s-a autosesizat Protecția Copilului când două fetițe de 13 ani apăreau pe scenă îmbrăcate că niște prostituate de pe Centură? Această trupă a pus umărul la transformarea majorității copilelor de atunci în pițipoancele de azi”, a scris el pe blog.

Sigur, se poate spune și așa, dar problema aici e că raportarea trebuie făcută la vremurile în care lucrurile s-au întâmplat. În 2009, România era extraordinar de diferită de cea din 1999. Cum acum, în 2019, lucrurile sunt iar diferite. Că ți-au plăcut sau nu, fetele astea, atât de puțin cât au rezistat ca trupă, au fost mari. Asta e clar și greu de acceptat pentru criticii lor, știu.

În fine, eu am vrut să mai aflu de la Andreea dacă existența trupei a influențat în vreun fel muzica de la noi. „Consider că am rămas în istoria muzicii ca un reper: până la Andrè și după Andrè. Am avut performanțe de neegalat până în prezent: un milion și jumate de albume vândute – asta doar oficial, neoficial fiind dublu, și am primit cinci discuri de platină și unul de aur. Vom rămâne în istoria muzicii și unele piese, gen «Liberă la mare» sau «Noapte de vis (Moșule, ce tânăr ești)», rămân hituri și peste 20 de ani”, a conchis ea.

Editor: Răzvan Băltărețu

Citește mai multe despre muzica românească:
**_[Am vorbit cu omul care a făcut cele mai mari hituri din muzica românească în anii 90

](https://www.vice.com/ro/article/9kmdwz/omul-care-a-facut-cele-mai-mari-hituri-din-muzica-romaneasca-in-anii-90)[Cele mai tari videoclipuri animate din muzica românească, care-s mai frumoase decât o Panamera

](https://www.vice.com/ro/article/438n7g/cele-mai-tari-videoclipuri-animate-din-muzica-romaneasca-care-s-mai-frumoase-decat-o-panamera)_Am vorbit cu românii care fac cele mai tari petreceri cu muzică din anii 90**