Tot ce trebuie să știi despre cum vrea Guvernul Grindeanu - Dragnea să elibereze deținuții

Ministrul Justiției vrea să grațieze deținuții din pușcării, dar proiectul de ordonanță de urgență este atât de prost întocmit, încât își distruge singur credibilitatea și buna intenție cu privire la drepturile omului.

După prezența președintelui Klaus Iohannis în ședința de guvern, în care membrii Guvernului premeditaseră să treacă două ordonanțe de urgență cu privire la grațierea și amnistia mascată, fără să le fi analizat, în prealabil, nimeni din sistemul de justiție, ministrul Justiției și premierul Grindeanu și-au reconsiderat poziția și au lansat spre dezbatere publică cele două proiecte. Florin Iordache susține că Guvernul PSD trebuie să ia urgent măsuri pentru scăderea numărului de deținuți, întrucât CEDO a cerut încă din anul 2012 statului român să remedieze condițiile inumane din penitenciare și suprapopularea acestora, dar nu s-a făcut nimic serios până acum.

O primă observație: în cei aproape cinci ani care au trecut de la verdictul CEDO în cazul Iacov Stanciu, PSD a fost la guvernare timp de patru ani, iar Guvernul Cioloș doar unul. Poți deduce de aici, destul de simplu, că principalul vinovat al unor astfel de tervigersări este chiar partidul din care face parte ministrul Justiției.

Ministrul Justiției mai justifică această ordonanță de urgență, în nota de fundamentare, prin faptul că oricând poate apărea o decizie-pilot CEDO care va obliga statul român să plătească sume de bani, drept recompense, tuturor deținuților, pentru fiecare zi petrecută în penitenciar.

Ca să înțelegi mai bine, în momentul în care CEDO constată că pe rolul său apar „cereri repetitive'', adică spețe care își au originea într-o disfuncționalitate cronică la nivel intern, Curtea obișnuiește să iasă cu o hotărâre-pilot, în care somează statul vizat să-și corecteze acele probleme interne, care generează procese la Strasbourg.

Acum să-ți explic de ce argumentele astea sunt false.

În primul rând, nimeni nu poate intui când anume va ieși Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu decizia-pilot, poate fi mâine, peste o lună sau chiar anul viitor.

În al doilea rând, CEDO cere statelor ale căror condiții din penitenciare nu respectă demnitatea și drepturile omului, să ia măsuri pentru remedierea acestei situații, însă niciodată nu impune o măsură anume, ci lasă la latitudinea lor să decidă care sunt cele mai potrivite. Italia a hotărât singură, printre altele, să ofere recompense financiare deținuților. „Hotărâri-pilot au primit multe țări, nu numai Italia. Au mai primit Ungaria, Bulgaria, Rusia. Numai Italia a decis să acorde despăgubiri financiare deținuților, celălalte țări nu au decis asta. Nu este obligatoriu ca România să urmeze literal calea Italiei'', mi-au explicat surse apropiate Curții de la Strasbourg.

Mai mult, nimeni nu poate înțelege cum a estimat Ministerul Justiției suma de 80 de milioane de euro ca fiind impactul bugetar, dacă va merge pe varianta despăgubirilor.

În al treilea rând, după decizia-pilot, CEDO acordă statului respectiv un termen de șase luni sau un an pentru a pune în aplicare un proiect legislativ care să remedieze situația respectivă, nu există un deadline absurd, pe repede înainte, impus de Curte, care ar justifica o ordonanță de urgență și nu o lege, votată în Parlament.

De altfel, Asociația VeDEmJust atrage atenția că grațierea colectivă se dispune prin lege organică, o ordonanță de urgență pentru această măsură fiind neconstituțională.

Să fim bine înțeleși: țara noastră chiar oferă condiții precare, inumane, persoanelor private de libertate. Nu este nicio exagerare în observația asta.

APADOR-CH, o asociație care militează pentru respectarea drepturilor omului, monitorizează din anii '90 condițiile din penitenciare și aresturi și, în tot acest timp, a atras atenția că situația actuală este rezultatul lipsei cronice de investiții din ultimii 25 de ani.

O decizie-pilot ar îngheța dosarele aflate pe rol, timp în care statul român este obligat să rezolve problema asta sistemică.

Ultima măsură de grațiere a fost luată în România acum 15 ani, de către Guvernul Năstase. În anul 2002, în penitenciarele din România existau 37 448 de persoane, cu aproximativ zece mii mai mult decât sunt acum. De altfel, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, în ultimii ani, s-a înregistrat un fenomen de scădere al numărului de deținuți, iar asta se datorează, în principal, modificării politicii penale, prin introducerea noului Cod Penal.

Ministrul Justiției a estimat că prin această măsură de clemență „2 300-2 500 de persoane pot beneficia de grațiere''.

Despre limitele grațierii atrage atenția și APADOR-CH.

„Constructia de penitenciare noi sau folosirea de spații alternative pentru detenție sunt doar o parte a soluției. Este nevoie în primul rând de o analiză temeinică a politicilor penale, de o prognozare a evoluției numărului de deținuți în următorii ani, de o redimensionare a sistemului de probațiune și, nu în ultimul rând, de politici reale de reintegrare a foștilor deținuți, pentru a preveni recidiva, care în prezent în România ajunge la 75%", explică APADOR-CH.

„Aministia și grațierea, oricât de clamate ar fi de anumite părți ale societății și chiar de unii politicieni, nu pot produce efecte decât pe termen scurt. Dacă ne raportăm la grațieri, care au mai avut loc în România, atât înainte de 1989 cât și după, constatăm că în maximum un an de zile numărul deținuților redevine egal cu cel de dinaintea acestor măsuri, tocmai din cauza lipsei celorlalte verigi din lanț'', continuă ei.

O altă problemă sistemică că ar fi lipsa de viziune a Administrației Naționale a Penitenciarelor în investirea fondurilor alocate deținuților.

Potrivit notei de fundamentare expusă pe site-ul Ministerului Justiției, „din anul 2012, când această hotărâre semi-pilot a fost dispusă de CEDO împotriva României, mari modificări în sistem nu s-au întâmplat, din contră, la finalul anului 2016, Administrația Națională a Penitenciarelor a returnat importante sume de bani la bugetul de stat, continuând să mențină condițiile inumane și degradante din penitenciare precum și supraaglomerarea''.

Construirea penitenciarelor private este un alt proiect eșuat al statului român.

Condamnarea cu suspendare. O prevedere dubioasă din proiectul Ordonanței de urgență privind gratierea stipulează că vor scăpa de pedepse și persoane care au primit condamnări cu suspendare, deci care nu se află în închisoare. Or, aceasta prevedere contrazice declarația ministrului Justiției, care a spus ca e nevoie de grațiere pentru a scădea aglomerația din penitenciare.

Deținuții peste 60 de ani. Din textul respectiv mai reiese că deținuții care au peste 60 de ani vor fi eliberați, indiferent de infracțiunea de care au fost găsiți vinovați, deși unele articole din proiect susțin că pentru unele infracțiuni grave nu se aplică acestă măsură de clemență.

Pedepse până la cinci ani. O altă controversă ar fi grațierea totală a pedepselor de până la cinci ani, care se poate aplica, de exemplu, și infracțiunilor asimiliate, infracțiunilor de corupție prevăzute de Legea 78/2000, precum abuzul în serviciu sau șantajul săvârșit de o persoană care exercită o funcție publică. Toate aceste lucruri au fost criticate dur în spațiul public.

Codul Penal. Pe lângă măsura grațierii, Guvernul Grindeanu vrea să modifice și Codul Penal. Dacă proiectul de ordonanță va rămâne în forma actuală, între 25 și 30 de parlamentari, consilieri locali și primari ar putea fi achitați, a atras atenția procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Denunțătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală dacă nu depun denunțul în termen de șase luni de la săvârșirea faptei – este altă propunere controversată de modificare a Codului de Procedură Penală.

Dacă prevederea asta va fi pusă în aplicare, instituția denunțătorului va fi golită de conținut. Infracțiunea de abuz în serviciu din Codul Penal va fi redefinită, astfel că vor răspunde penal doar dacă prejudiciul este mai mare de 200 de mii de lei.

Așa se face că o astfel de prevedere îl avantajează pe liderul PSD, Liviu Dragnea, judecat într-un dosar în care apare un prejudiciu de o sută de mii de lei.

Deși premierul Grindeau a contrazis informațiile apărute în mass-media, potrivit cărora Guvernul ar fi dorit să treacă aceste proiecte, fără niciun fel de dezbatere publică, un articol din propriul document contrazice chiar eschiva asta. Proiectul precizează clar că dispozițiile ar fi trebuit să fie aplicate „numai faptelor comise până la data de 18.01.2017''. Așadar, cine pe cine a vrut să tragă-n piept?

Citește și alte articole despre noul Guvern:
Trei trucuri prin care PSD-ul ți-a fraierit bunicii cu bani care nu există Dacă prostia ar durea, ai muri în chinuri de la declarațiile astea făcute de miniștrii PSD Am vorbit cu interpretul de folclor de la Ministerul Culturii despre sufletul neamului românesc