Politică

De câte ori ne-au furat ungurii Ardealul în ultimii 10 ani

Sau cum se face trocul în politica românească.
30.4.20
tinutul secuiesc, vadim tudor, unguri, maghiari, ardealul, autonomie
Fostul lider PRM, Corneliu Vadim Tudor, înfierat pe ungurii care vor să ne fure Ardealul de la începutul istoriei. Fotografie de Octav Ganea via Mediafax Foto

De fiecare dată când în România se apropie alegeri (parlamentare sau prezidențiale) ori urmează să fie votată o moțiune de cenzură împotriva unui guvern, ungurii ne fură Ardealul. Câteva ore, că seara e înapoi. Spre exemplu, ieri, Ardealul a fost furat prin adoptarea tacită a unei legi inițiate de UDMR.

Atenție, urmează o explicație care-l va face pe Vadim Tudor să se răsucească în mormânt!

În decembrie, doi parlamentari UDMR (Biro Zsolt-Istvan și Kulcsár-Terza József-György) au depus un proiect de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Proiectul în sine atentează la autonomia teritorială a României, contravine Constituției, deci nu va putea niciodată intra în vigoare, chiar dacă, prin absurd, trece de Parlament.

Publicitate

Cei doi inițiatori ai proiectului provin din Partidul Civic Maghiar (PCM), aripa radicală a comunității maghiare din Transilvania. Ca să nu piardă voturi în Secuime, UDMR a oferit în 2016 câteva locuri în Parlament și pentru PCM, partid al cărui principal scop politic este autonomia Ținutului Secuiesc, după cum probabil că ți-ai dat seama deja.

În decembrie, când a fost depus proiectul, nici președintele Klaus Iohannis, nici partidul său, PNL, nu au scos vreun cuvânt critic, nici în română, nici în maghiară. Nu prea aveau cum. UDMR tocmai votase moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă și, apoi, învestirea Guvernului Șică 1, ambele cruciale. Matematica arată că fără voturile UDMR, PSD era și azi la guvernare.

La începutul lunii martie, proiectul a primit aviz negativ în Comisia de Administrație a Camerei Deputaților, condusă de PNL. N-a ieșit scandal, pentru că finalul era previzibil: legea ar fi fost respinsă cu o largă majoritate. Urma votul în plen. Și aici se rupe filmul.

PSD vrea să rămână singurul partid cu adevărat iubitor de români

Parlamentul pleacă forțat acasă pe motiv de coronavirus, după ce senatorul PNL Vergil Chițac e depistat pozitiv. Teoretic, aleșii s-au mai făcut că lucrează de la distanță, ca să nu renunțe la salarii și la restul privilegiilor. În realitate, de la mijlocul lunii martie și până după Paște, nu a mai fost votat niciun proiect de lege. Elocventă rămâne secvența în care un deputat PSD a fost trezit din somn, la amiază, în timpul unui vot online. Cam așa a lucrat Parlamentul României pe timp de pandemie.

În aprilie, pentru că deputații nu au mai apucat să voteze în plen, proiectul UDMR a împlinit termenul de adoptare tacită și a fost trimis automat la Senat. Orice proiect de lege care nu e dezbătut și votat de prima Cameră sesizată în termen de 45 de zile se consideră automat adoptat. În Camera decizională nu mai funcționează procedura de adoptare tacită. E nevoie de un vot final, altfel Ardealul putea fi furat pe tăcute, cum ar spune naționaliștii de carton.

Liderii PSD și PNL au fost luați pe nepregătite, ca să fiu elegent. Mai exact, i-a durut în cot de proiectul UDMR, știind că oricum nu va trece de Parlament. Dacă ar fi anticipat cât scandal va ieși, Ciolacu ar fi convocat rapid o ședință online a plenului și ar fi trântit proiectul în Camera Deputaților. În ciuda cârdășiei tradiționale dintre PSD și UDMR, cimentată în era Dragnea, social-democrații nu ar putea niciodată să voteze pentru autonomia Ținutului Secuiesc, pentru că și-ar pierde imediat o bună parte din electorat.

După ce a jucat cartea naționalismului în ultimii 30 de ani și s-a bătut cu cărămida în piept că e singurul partid cu adevărat românesc, de ce ar trece PSD de partea UDMR, când nici măcar nu mai e la putere? Ar fi absurd.

Publicitate

În fine, Ciolacu s-a trezit că autonomia Ținutului Secuiesc a trecut de Camera Deputaților, for pe care-l conduce. A anunțat imediat că proiectul va fi respins de Senat, acolo unde PSD are singur majoritate. Numai că președintele Klaus Iohannis și-a amintit că e an electoral și a scos din dulap ghioaga naționalistă.

„În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorităţi ne luptăm pentru vieţile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor”, a spune președintele, la Cotroceni.

Două ore mai târziu, proiectul UDMR era respins de Senat, forul decizional. Ardealul se întoarce în Ardeal, de unde nici nu plecase.

Însă robinetul atacurilor xenofobe era deja deschis.

„Azi am avut senzaţia că Vadim Tudor trăieşte şi e preşedintele României. Asemenea atacuri nu sunt demne de un preşedinte european. A fi un bun român, a fi patriot înseamnă să nu-ţi trimiţi românii să moară la sparanghel în Germania”, a răspuns Marcel Ciolacu.

Pe lângă atacurile președintelui Iohannis, Ciolacu a fost nevoit să îndure și criticile Vioricăi Dăncilă, care i-a cerut demisia din fruntea Camerei Deputaților. Cum o fi să ajungi la judecata Vioricăi Dăncilă?

Nu e primul scandal etnic PSD-Iohannis-UDMR

Iunie 2017. Moment istoric. PSD depune moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern. Grindeanu nu se dădea dus de la Palatul Victoria. Ca să fie sigur că moțiunea trece, Liviu Dragnea (atunci liderul PSD, acum în pușcărie) negociază cu Kelemen Hunor.

Liderul UDMR pune următoarea condiție: PSD să voteze un proiect de lege inițiat de maghiari care prevede folosirea limbii materne de către autoritățile locale în comunități unde 10% dintre cetățeni aparțin unei minorități naționale. Pragul prevăzut de lege era de 20%. Parctic, UDMR urmărea să impună folosirea limbii maghiare în instituțiile de stat chiar și în localitățile dominate 90% de români.

Publicitate

După lungi negocieri, Dragnea și Hunor au bătut palma la 15%. Numai că, la Realitatea TV, Rareș Bogdan (atunci moderator, azi europarlamentar PNL) apărea în fiecare seară cu tricolorul pe umeri și, cu lacrimi de crocodil, plângea că Liviu Dragnea vinde Ardealul la unguri. În paralel, PNL îi acuza pe parlamentarii PSD din Transilvania că sunt trădători de țară.

Președintele Klaus Iohannis s-a prins și el în hora acuzațiilor, însă pe un ton mult mai domol decât acum, deși, spre deosebire de autonomia iluziorie a Ținutului Secuiesc, legea negociată de Dragnea și Hunor chiar putea trece de Parlament.

„Solicit PSD să rezolve problema pe care singur a creat-o şi atrag atenţia să nu introducă în agenda de negociere chestiuni care nu trebuie negociate. De exemplu, nu trebuie să se negocieze vreun fel de autonomie pe criterii etnice. Sunt chestiuni care nu sunt dorite în România, care nu trebuie negociate sub presiunea unei situaţii deosebite”, spunea Iohannis în 2017. Încă era președinte spectator.

Până la urmă, negocierile dintre PSD și UDMR au picat, la fel cum a picat și Guvernul Grindeanu (pe atunci premier numit de Dragnea, azi reformist în PSD).

„Am înțeles că am vândut Transilvania. Nu am vândut Transilvania”, a spus, zâmbind pe sub mustață, Liviu Dragnea, învins în discuția cu Hunor, dar victorios în războiul cu Grindeanu.

Provocările UDMR cu PSD

Au fost și provocări din partea UDMR, chiar în timpul colaborării cu Dragnea. Formațiunea maghiară, chiar dacă nu a avut scriptic miniștri în Guvernele Grindeanu-Tudose-Dăncilă, a votat alături de PSD în Parlament proiecte nocive ca mutilarea legislației penale sau modificarea legilor Justiției.

În ianuarie 2018, când intram în an centenar, cele trei partide maghiare din România – UDMR, PCM și PPMT - au semnat o rezoluție la Cluj-Napoca în care solicitau autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Publicitate

Politicienii maghiari au primit atunci răspuns de la premierul Mihai Tudose, în stilul său dintr-o bucată. „Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”. Peste câteva zile, Dragnea l-a dat jos din motive personale. Rezoluția UDMR a rămas în aer.

Putea lipsi Traian Băsescu dintr-un text despre UDMR?

În 2009, început de criză economică, Traian Băsescu se afla într-o vizită oficială la Budapesta. La conferința de presă, un jurnalist maghiar l-a întrebat pe președintele României când va primi Ținutul Secuiesc autonomie teritorială.

„Niciodată, pentru că România este definită ca stat unitar suveran și nu cred că vreun politician român ar avea o alta abordare decât Constituția”, a răspuns Băsescu.

Era februarie 2009, la guvernare se afla o coaliție PSD-PDL. Peste câteva luni, Traian Băsescu avea să câștige un nou mandat de președinte și coopta UDMR într-un Executiv condus de Emil Boc, din care mai făceau parte PDL și UNPR.

Saga ungurilor care ne fură Ardealul va dăinui în clasicul stil al politicii autohtone bazată pe trocuri ieftine și populism.

Editor: Iulia Roșu