Cum au reacţionat comunităţile musulmane din Europa la masacrul „Charlie Hebdo”

Pe măsură ce se desfăşura şirul de evenimente provocate de masacrul de la redacţia Charlie Hebdo săptămâna trecută, reţelele sociale au explodat cu mesaje care le cereau musulmanilor să se disocieze de atac . În mod firesc, a izbucnit o dezbatere pentru găsirea unui răspuns la întrebarea dacă toţi exponenţii unei religii ar trebui să se distanţeze colectiv de actele unor extremişti singuratici sau nu.

Le-am cerut celor de la filialele noastre din Europa să-i contacteze pe liderii comunităţilor musulmane locale şi să obţină o reacţie la evenimentele de săptămâna trecută.

Imediat după tragedia de miercuri, sute de caricaturişti din întreaga lume au oferit omagii celor răpuşi în timpul atacului, publicând ilustraţii pe toate reţelele sociale. Din păcate, caricaturistul brazilian Carlos Latuff a prevăzut corect că una dintre victimele colaterale ale atacului va fi întreaga comunitate musulmană franceză, afirmând că: „atacatorii au contribuit foarte mult la răspândirea islamofobiei în Franţa şi în Europa."

Iar asta chiar s-a întâmplat: după atac, au apărut foarte multe comentarii pline de ură pe reţelele sociale care le cereau musulmanilor „să-şi ceară scuze pentru acţiunile extremiştilor ." Miercuri seară, în timpul unei emisiuni radio difuzate pe postul francez RTL, un redactor al publicaţiei Le Figaro [cel mai important ziar de extremă-dreapta din Franţa] pe nume Ivan Rioufol le-a cerut musulmanilor „să se disocieze de atac şi de nebunia [asta] teroristă," la care jurnalista musulmană Rokhaya Diallo a răspuns: „Când îi aud pe oameni zicând că musulmanii ar trebui să se disocieze de un act de barbarie, da, mă simt luată în vizor. Am senzaţia că familia şi prietenii mei musulmani sunt luaţi în colimator. […] Credeţi cu sinceritate că eu sunt legată în vreun fel de respectivii terorişti? Ar trebui ca eu să fiu singura [dintre jurnaliştii care participă la emisiune] obligată să declar că n-am nimic de a face cu asta?"

În 2006, câteva asociaţii musulmane franceze, inclusiv Consiliul Francez al Religiei Musulmane (CFCM), au cerut retragerea unui număr al revistei Charlie Hebdo care tocmai republicase nişte ilustraţii controversate cu Mohamed, apărute prima dată în ziarul danez Jyllands-Posten. În ciuda pledoariei Consiliului pentru incriminarea redacţiei Charlie Hebdo, cazul a fost închis de o curte de justiţie din Paris. După atacul de miercuri, actualul preşedinte al al Consiliului Francez al Religiei Musulmane, Dalil Boubakeur, şi-a exprimat solidaritatea faţă de victime. „Comunitatea musulmană este şocată de ce s-a întâmplat miercuri," a declarat el. „Un întreg sector al democraţiei noastre a fost atacat. Asta este o declaraţie extraordinară de război. Vremurile s-au schimbat. Intrăm într-o nouă perioadă de confruntări."

În toată ţara, imamii locali şi-au exprimat mânia şi tristeţea. Hassen Chalgoumi, un imam din Drancy (o suburbie a Parisului), a declarat pentru BFM: „Ura lor nu are nimic de a face cu Islamul. […] Atacatorii şi-au pierdut sufletele, şi le-au vândut diavolului. Familii întregi jelesc, poporul francez jeleşte. Trebuie să rămânem uniţi şi puternici."

Video: Vlad Petri

Dintre cei aproximativ 20 de milioane de locuitori ai României, circa 65 000 sunt musulmani şi reprezintă una dintre cele mai puţin numeroase minorităţi din ţară. Nu au existat conflicte de sute de ani, iar musulmanii trăiesc nestingheriţi laolaltă cu creştinii. Totuşi, în urma incidentelor din Paris, foarte mulţi musulmani se tem că felul în care sunt percepuţi se va schimba în rău.

„Fiicele noastre musulmane se tem să meargă pe stradă," ne-a spus Demirel Gemaledin, preşedintele Centrului Islamic din Bucureşti. „Două surori mi-au spus personal «Ne e teamă că o să ne agreseze cineva pentru ce-au făcut nişte aşa-zişi musulmani.» E mai uşor să recunoşti femeile musulmane, faţă de bărbaţi, din cauza vălului şi hainelor pe care le poartă."

Două dintre cele mai importante centre islamice din Spania, cele din Madrid şi Barcelona, şi-au exprimat imediat solidaritatea cu victimele atacului şi familiile lor.

„Conducerea centrului, imamul, angajaţii, precum şi toţi cei care vin aici să se roage condamnă cu toată tăria acest act criminal. Acest gen de acţiuni criminale este respins de Islam, de toate religiile şi de etică," a declarat imamul Centrului Cultural Islamic din Madrid.

În Barcelona, l-am contactat pe Salim Benamara, imamul Centrului Cultural Islamic Catalan. L-am întrebat dacă a avut de înfruntat atitudini ostile sau eventuale critici venite din partea comunităţii locale. Ne-a răspuns: „Sigur că nu. Suntem membri ai acestei comunităţi şi suntem foarte bine integraţi în Catalania. Regretăm incidentele petrecute în Franţa şi ne rugăm pentru victime. De fapt, două dintre ele erau musulmane. Nu am avut de-a face cu vreo reacţie de respingere şi suntem de părere că n-are fi logic să fim respinşi: noi n-avem nicio legătură cu atacatorii. Dacă un budist omoară pe cineva, se aruncă cumva vina pe toţi budiştii din lume? Este vreun evreu de aici responsabil pentru crimele comise de guvernul israelian? Nu prea cred. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul nostru."

Imamii germani şi Consiliul Central al Musulmanilor din Germania au condamnat atacul din Franţa. Imamul Benjamin Idriz l[e-a spus celor de la publicaţia TZ](<iframe width=) : „Noi, comunitatea musulmană, ne dezicem de aceşti terorişti. Sunt atât smintiţi, cât şi criminali."

Când a fost întrebat dacă e posibil să fie luat în vizor de fundamentalişti din cauza acestor afirmaţii, Idriz a spus că nu a primit ameninţări până acum, dar că musulmanii ar trebui să se ferească de asemenea „smintiţi." El a mai adăugat şi că faptul că printre victimele Statului Islamic din Siria şi Irak sunt şi foarte mulţi musulmani ne arată că „teroarea nu cunoaşte vreo religie anume."

Idriz este îngrijorat, însă, pentru că musulmanii sunt priviţi cu suspiciune acum şi mişcările de extremă-dreapta şi islamofobii se vor folosi de atacuri pentru a-şi promova ura faţă de musulmani. El a mai afirmat că: „Trebuie să ne protejăm clădirile mai bine acum," dar este, de asemenea, de părere că e de datoria comunităţii musulmane să fie mai deschisă şi să interacţioneze mai mult cu comunităţile locale. „Atât imamii cât şi consiliile parohiale trebuie să vină cu politici prin care să prevină apariţia extremiştilor în interiorul comunităţilor lor."

Populaţia musulmană a Serbiei reprezintă doar 3.1% din totalul de 7,6 milioane de locuitori. Nu au mai existat conflicte interetnice sau acte de violenţă cu motivaţii religioase încă din anii '90, de la sfârşitul războiului în fosta Yugoslavie.

Liderul Comunităţii Islamice din Serbia, Muhamed Jusufspahic, a publicat ieri un comunicat de presă ca răspuns la incidentul de la Charlie Hebdo :

„Cauzele sunt mai rele decât consecinţele. Iar cauzele reprezintă motivul pentru care există consecinţe. Caricaturile respective nu au fost realizate de prieteni ai musulmanilor sau de susţinători ai libertăţii la exprimare. Dar nici jurnaliştii de la Charlie Hebdo nu au fost omorâţi de prieteni ai musulmanilor sau de susţinători ai libertăţii de exprimare."

În Austria locuiesc mai mult de o jumătate de milion de musulmani. Ţara nu a fost niciodată ţinta vreunui atac terorist sau vreunor crime motivate de extremismul religios. În ciuda acestui fapt, există politicieni precum HC Strache, din partea partidului de dreapta FPÖ, care-i prezintă pe toţi musulmanii ca fiind criminali şi terorişti. Încă din ziua atacului asupra redacţiei Charlie Hebdo , respectivii politicieni s-au folosit de acest eveniment tragic pentru a alimenta fricile populaţiei.

Comunitatea Religioasă Musulmană din Austria a lansat un comunicat de presă prin intermediul căruia se distanţa de evenimentele din Paris: „Cu repulsie şi oroare, Comunitatea Religioasă Islamică condamnă atacul devastator asupra redacţiei revistei franceze de satiră Charlie Hebdo. Gândurile noastre se îndreaptă către familiile celor 12 persoane ucise şi către cei zece răniţi."

Mai mult, în comunicat se preciza că: „libertatea de exprimare este un principiu democratic fundamental şi nici convingerile religioase, nici exprimarea unei opinii controversate nu sunt suficiente pentru a justifica violenţa."

„E ceva oribil. E greu de descris în cuvinte. De ce ar face cineva aşa ceva? E un atac împotriva oamenilor, împotriva democraţiei şi împotriva societăţii," le-a declarat imamul Ibrahim Hamad, de la Asociaţia Islamică din Dalarna, celor de la publicaţia locală Dalarnas Tidningar.

În cadrul unui comunicat de presă publicat miercuri, Asociaţia Islamică a Suediei îşi exprima acordul cu preşedintele francez François Hollande, subliniind cât de important este să „rămânem uniţi şi să ne opunem oricărui tip de fanatism sau terorism." Cei de la Asociaţie au mai precizat şi că „îi încurajează pe toţi musulmanii să fie precauţi" din cauză că „acum există un risc destul de mare să aibă loc crime motivate de ură."

În Suedia au avut loc trei incendieri de moschei în ultimele săptămâni. Cel mai recent caz s-a petrecut în Uppsala, unde o moschee a fost incendiată cu un cocktail Molotov în ziua de Anul Nou.

„În Suedia, ne-am confruntat cu o creştere a numărului de crime motivate de ură împotriva comunităţilor musulmane, în 2014. Iar acum cu siguranţă nu vom observa o descreştere, de când cu incidentele din Paris. Observăm că există ameninţări destul de serioase pe reţele sociale orientate împotriva musulmanilor şi a comunităţilor de musulmani. Cei mai importanţi lideri ai partidelor extremiste popularizează o imagine negativă a musulmanilor, ceea ce s-ar putea să-i convingă pe oameni că acuzaţiile lor sunt adevărate, şi asta ar putea rezulta în acte de violenţă împotriva întregii comunităţii musulmane," le-a spus Omar Mustafa, preşedintele Asociaţiei Islamice a Suediei, celor de la VICE.

„Trebuie să ne adunăm puterile din toate direcţiile, de la toate religiile şi de la toate partidele politice, şi să ne unim împotriva urii."

„Condamn toate actele de violenţă şi agresiune, la fel ca toată lumea," le-a declarat celor de la VICE Youssef Chadid, imam şi director al Centrului Cultural şi Educaţional Musulman din Poznan.

„Toate problemele se pot rezolva pe cale paşnică, dar pentru asta e nevoie de bunăvoinţă de ambele părţi. A face uz de violenţă e o cale rapidă de a-ţi arăta puterea. Toţi musulmanii adevăraţi din întreaga lume condamnă atacul de la Charlie Hebdo."

Când a fost întrebat dacă se teme pentru propria siguranţă, după cele petrecute în Paris, Chadid a răspuns: „Personal, ca musulman, mă simt ameninţat din cauză că societatea generalizează şi îi vede pe toţi musulmanii ca fiind răi."

Opiniile sale privitoare la atacul din Franţa sunt împărtăşite şi de Nidal Abu Tabaq, muftiul Ligii Musulmane din Polonia: „Sunt dezgustat de acest act. A fost pur şi simplu o crimă comisă cu premeditare şi cruzime. Asemenea oameni merită eticheta de terorişti. Aceşti indivizi au acţionat contrar tuturor principiilor Islamului. Cugetările unor asemenea oameni sunt complet străine de Islam."

Islamul este a doua cea mai răspândită religie din Danemarca, în condiţiile în care 4,6% din populaţia totală este musulmană. Un studiu a arătat că în Danemarca există 236 000 de musulmani care provin din 84 de naţiuni diferite. Având în vedere că urmează alegeri, atacurile asupra redacţiei Charlie Hebdo au alimentat dezbaterile politice din ţară. Fatih Alev, preşedintele Centrului Islamic Danez, se teme că unii politicieni se vor folosi de incidentele de săptămâna aceasta ca să distorsioneze faptele şi să le folosească în scopuri propagandistice.

„Dezbaterea politică poate capăta nuanţe extreme şi există riscul ca foarte mulţi cetăţeni să devină polarizaţi," ne-a spus Alev. „Această înfruntare între valorile islamice, de-o parte, şi bunele tradiţii democratice daneze, de cealaltă parte, nu va face decât să estompeze limitele. L-am criticat public pe Lars Løkke Rasmussen (fostul prim-ministru al Danemarcei) pentru că cerea ca toţi musulmanii danezi să se dezică public de evenimentele din Paris. Cred cu tărie că nu e deloc înţelept să dai vina pe nişte cetăţeni de o anumită religie, doar pentru că nişte cretini urlă « Allahu Akbar!» înainte de a masacra nişte oameni care n-au nicio vină."

Britanicii sunt obişnuiţi cu deturnarea unor incidente extreme pentru a servi unor scopuri politice şi a crea tensiuni etnice, aşa că nu e de mirare cât de repede au reacţionat liderii musulmani printr-o condamnare publică a masacrului de la redacţia Charlie Hebdo care a rezultat în moartea a 12 persoane. Dr Shuja Shafi, secretar general al Consiliului Musulman al Marii Britanii, a declarat, „Nimic nu este mai imoral şi insultător la adresa mult iubitului nostru Profet decât un asemenea act ucigaş neruşinat. Gândurile, rugăciunile şi compasiunea noastră se îndreaptă către familiile victimelor şi poporului francez."

Un alt grup format din 15 imami britanici a făcut publică o declaraţie publică prin care susţinea că, „crimele comise cu sânge rece precum aceasta reprezintă opusul Islamului şi preceptelor sale."

Din nefericire, controversatul imam Anjem Choudary, cunoscut pentru ieşirile sale la limita extremismului, a scris o scrisoare, pe care cei de la USA Today au publicat-o ulterior , intitulată „Oamenii cunosc consecinţele," care pare să sugereze că atacul este uşor de înţeles, ba chiar justificat.

Publicarea scrisorii lui Choudary a rezultat într-o confruntare în direct la Fox News între conservatorul Sean Hannity, gazda unei emisiuni TV , şi Choudary, miercuri seară. Hannity l-a acuzat pe Choudary că susţine acţiunile atacatorilor, lucru pe care acesta din urmă l-a negat. „Tot sunt de părere că eşti un nenorocit maliţios," la care Choudary a replicat: „Cred că tre să arunci o privire în oglindă, Sean." A fost o doză bună, poate chiar nocivă, de divertisment, dar momentul ăsta te face să te întrebi de ce li se permite ăstora doi să consume timp de emisie.

În Olanda, reacţiile la incidentul de la redacţia Charlie Hebdo sunt pe atât de diverse pe cât este şi populaţia musulmană. Deşi unii sunt de părere că organizaţiile musulmane şi moscheile ar trebui să condamne public atacul, un grup de tineri musulmani, sătui de a trebui să se dezică de terorişti cu care nu au nimic de a face, a luat poziţie.

Imamul Yassin Elforkani spune că e de datoria fiecărui musulman să critice actele de terorism.

„Musulmanii sunt la fel de responsabili cu rezolvarea problemei ca toţi ceilalţi. Toată lumea condamna atacul, şi la fel facem şi noi. E de datoria fiecărui musulman să condamne actele de violenţă."

Primarul Anvers-ului a invitat un imam, un episcop şi un rabin să facă o declaraţie la unison împotriva terorii şi violenţei. „Condamnăm orice act de violenţă, în special cele comise în numele vreunei religii sau ideologii," a declarat imamul Saïd Aberkan. Primarul Rotterdamului, Achmed Aboutaleb, a adoptat o atitudine severă faţă de musulmanii care nu sunt de acord cu valorile occidentale: „Toţi oamenii, inclusiv musulmanii, vor să construiască o societate liberă şi deschisă aici. Iar dacă te numeri printre cei care nu sunt de acord cu asta, nu pot să-ţi spun decât: cară-te."

Yassin Elforkani este purtătorul de cuvânt al CMO (Grupul pentru Dialog între Musulmani şi Guvern), un grup musulman de lobby care primeşte frecvent invitaţii din partea presei şi a autorităţilor guvernamentale pentru a-şi oferi opiniile şi a participa la dezbaterile publice. Dar nu toţi musulmanii se simt reprezentaţi de CMO. „Musulmanii care simpatizează cu teroriştii m-au ameninţat şi m-au numit dezertor şi trădător."

Dar Elforkani nu dă curs ameninţărilor. „Trebuie să adoptăm o poziţie fermă în faţa celor care vor să ne îngrădească libertatea prin violenţă. Nu ne putem lăsa călăuziţi de frică."

În Grecia, aceste evenimente tragice au şocat întreaga societate. Dar, dacă e să ne uităm la musulmanii care trăiesc în Grecia, trebuie să privim situaţia în contextul ei mai larg, din perspectiva sentimentelor xenofobe cu care aceştia se confruntă încă de când ţara a intrat în criză financiară.

„Atacul împotriva publicaţiei Charlie Hebdo este abominabil. Nu există nicio justificare pentru actele de terorism. Ca membri ai societăţii civile, trebuie să rămânem calmi şi loiali valorilor noastre," a declarat Ahmed Moavia, fondatorul Forumului Grecesc pentru Imigranţi , „una dintre aceste valori fiind libertatea de exprimare şi de opinie, la fel cum trebuie să ne opunem răului şi violenţei care ne-ar putea priva de această libertate."

Comunitatea musulmană din Grecia este şocată, înfuriată, întristată şi devastată de evenimentele de miercuri, ne-a spus Moavia: „S-ar putea foarte bine ca atacul să fie exploatat pentru a justifica atitudinile xeonofobe, lucru care deja a început să se întâmple. Dar nu am primit nicio ameninţare sau remarcă agresivă, până în momentul de faţă. Motivul e că Europa este departe de noi, într-un anumit sens," a sugerat Moavia. „Trebuie să ne aducem aminte că Grecia nu are o comunitate musulmană foarte mare. Nu există musulmani de generaţia a treia sau a patra aici. Problemele noastre izvorăsc din istorie."

Atacurile asupra lăcaşelor de rugăciune şi moscheilor improvizate sunt destul de frecvente în Grecia, pretinde Naim Elghandour, preşedinte al Asociaţiei Musulmane din Grecia. „Au existat multe atacuri din partea unor grupuri extremiste în Grecia, atât împotriva musulmanilor cât şi a altor imigranţi. De curând, o grupare de extremă-dreapta a încercat să incendieze un loc de rugăciune din nordul Atenei."

„Nu ne aşteptăm să fim afectaţi direct de evenimentele din Paris," susţine Moavia. „Atitudinile xenofobe au devenit din ce în ce mai răspândite încă de când a crescut susţinerea pentru dreapta radicală, la începutul crizei financiare, dar aici nu e vorba de violenţă îndreptată numai împotriva musulmanilor."

Conform celui mai recent sondaj IPSOS Mori, musulmanii reprezintă aproape 4% din populaţia Italiei. Încă de când au apărut primele ştiri despre incidentele din Paris, comunităţile musulmane s-au grăbit să le condamne. În Perugia, un oraş din centrul Italiei, imamul local a declarat că atacatorii „nu reprezintă Islamul şi nici învăţăturile Coranului," şi că atacul este nociv pentru întreaga comunitate musulmană.

Cele mai mari asociaţii islamice din Italia au condamnat, de asemenea, masacrul. Un grup intitulat CAIM, care îşi desfăşoară activităţile în nordul Italiei, a făcut o declaraţie publică prin intermediul căreia dorea să transmită că faptele teribile ale atacatorilor trebuie văzute ca o „blasfemie," şi că musulmanii italieni vor rămâne „uniţi şi fermi în respectarea legilor, a siguranţei şi a coabitării paşnice între diferite culturi şi religii."

Cea mai importantă asociaţie islamică din Italia, UCOII (Liga Comunităţilor Islamice din Italia), a publicat un comunicat de presă în care membrii săi îşi exprimau „mânia" faţă de „această crimă sângeroasă," şi speranţa că musulmanii din Europa nu vor fi supuşi unei „alte incriminări injuste."

În Italia, spre deosebire de Franţa, nu au avut loc atacuri asupra moscheilor sau centrelor islamice până la momentul redactării acestui material. Partidele de dreapta, însă, profită de baia de sânge din Paris pentru a amâna construirea unei moschei în Milano, motivând că : „Nu vom permite ca locuitorii oraşului Milano să fie puşi în pericol într-o asemenea manieră."

Traducere: Mihai Niţă

Vezi cum au reacționat și alții:
Cei mai cunoscuți satiriști europeni răspund la masacrul din redacția Charlie Hebdo Musulmanii nu trebuie să-și ceară scuze pentru atacul de la Charlie Hebdo Cum au reacționat conservatorii și extrema dreaptă a Europei la masacrul de la Charlie Hebdo