FYI.

This story is over 5 years old.

Muzică

​Istoria muzicii electronice underground din Iran

Înainte de Revoluția Islamică din 1979, Iranul era o zonă muzicală fierbinte care amesteca influențele estice cu cele vestice.

Înainte de Revoluția Islamică din 1979, Iranul era o zonă muzicală fierbinte care amesteca influențele estice cu cele vestice. Acum, o nouă generație de tineri producători de muzică electronică au preluat ștafeta și o duc mai departe.

Pe 7 ianuarie 1978 a început Revoluția Islamică. În 1979, țara devenise o republică islamică, după doborârea dinastiei Pahlavi care condusese Iranul timp de jumătate de secol. Înainte de asta, prin anii '70, monarhia irania nă investise în arte în toată țara, cu dorința de a o occidentaliza, iar la sfârșitul anilor '60, muzica pop și european disco începuse să se infiltreze în țara din Orientul Mijlociu și să influențeze formele mai tradiționale de muzică iraniană. „În anii '70, Iranul investea mulți bani în muzică și se descurca bine pe plan financiar ", a explicat Kasra V. Kasra s-a mutat în Marea Britanie acum mai mulți ani și, în prezent, lucrează pentru NTS Radio. Noul lui EP, The Window, explorează muzica locului său de baștină, în special stilul muzical sud-iranian, Bandari.

Publicitate

Înainte de Revoluția Islamică, Iranul era plin de comori culturale care amestecau influențele vestice cu cele estice. În anii '70, artiști ca Farrokhzad Fereydoun – muzician gay, gazdă de emisiuni TV și analist politic – și Kourosh Yaghmaei – ale cărui opere au fost compilate acum cinci ani de Eglo pe Now Again Records – se bucurau de succes în toată țara. Artiști ca Shohreh și Ebi făceau „înregistrări cu orchestre mari" și au catalizat o cultură muzicală vibrantă care amesteca pop-ul psihedelic cu folk-ul și rock-ul oriental, a explicat Kasra. Unii dintre cei mai mari artiști ai vremii, Googoosh, Dariush și Farhad Mehrad, creau cântece pline de emoție. „Unele erau chiar prea emoționante ", râde Kasra. „Aveau prea multe puncte culminante." Unele erau politice, cum e piesa Jomeh a lui Farhad, dar de cele mai multe ori compuneau piese pe teme occidentale: dragoste, despărțire și distracție.

După revoluție, muzica, arta și performance-urile contemporane au fost interzise de niște legi islamice stricte, în conformitate cu noul regim. S-a aplicat cenzura și conducerea a declarat război influențelor vestice. Mai mulți artiști au fugit din țară ca să-și continue cariera sau au rămas în Iran și s-au adaptat la o viață nouă. Googoosh, unul dintre cele mai mari staruri pop ale țării, n-a mai cântat niciodată în țară după revoluție. Cu excepția vocalistei Shiva Soroush, care a cântat în Teheran în 2013 și 2015, legea nu le-a mai permis femeilor să cânte decât în cadrul unei trupe și numai ca backing vocals pentru cântăreții de sex masculin.

Publicitate

Unele dintre restricțiile din lumea artei și a muzicii sunt în vigoare și azi, dar scena muzicală contemporană există totuși în Iran, într-un fel sau altul. Există un grup de tineri muzicieni și producători de muzică electronică și toți fac muzică excelentă. Deși cultura de club e aproape non-existentă în Iran – alcoolul e ilegal și e greu să aranjezi spectacole live – există o viață de noapte. Nu e permisă, dar e ca peste tot în lume. „Oamenii au nevoie să danseze și să se simtă bine, au nevoie să se elibereze", a zis Kasra.

În lumea muzicii electronice din Iran există o atitudine DIY, care e vitală dacă vrei ca muzica ta să fie auzită și, în același timp, să respecte regulile stricte ale țării. Cele câteva localuri care există nu vor să-și asume riscul de a găzdui petreceri de club, așa că au fost înlocuite de petreceri acasă. „Tot ce se întâmplă are loc în cercuri închise. Oamenii dau mereu petreceri acasă ", a explicat Kasra. „Dar unele petreceri sunt mai mari decât cele de club. Am fost la petreceri cu peste patru sute de oameni, organizate prin sms."

L-am întrebat cum de li se permite să continue cu petrecerile. „Nu ni se permite", a zis Kasra. „E un oraș mare, dar depinde unde e petrecerea. Nu e ca în Londra, unde dai televizorul prea tare și vecinul îți face scandal, oamenii au mult spațiu în Teheran. De cele mai multe ori, sunt prieteni cu vecinii, iar aceștia sunt îngăduitori. "

Publicitate

Citește și: Iranienii din clipul „Happy in Tehran" au fost condamnați la 91 de lovituri de bici

Toate formele de muzică înregistrată sau de performance live trebuie aprobate de Ministerul Culturii, dar în ultimii ani, aceste restricții s-au mai relaxat. „Am auzit că, de curând, unor muzicieni li s-au permis niște chestii ambient și techno, dar fără versuri ", a explicat Kasra. Deși muzica electronică e cenzurată, are o viață mai ușoară decât alte genuri din țară.

Are noroc că e, în mare parte, instrumentală. Muzica fără versuri are șanse mai mari să fie aprobată de Ministerul Culturii, așa că muzica electronică a reușit să se infiltreze în viața de zi cu zi mai mult decât alte genuri. „Aproape toată lumea are televiziune prin satelit ", a explicat Kasra. „National Geographic folosește dintotdeauna Kraftwerk sau Vangelis ca soundtrack pentru emisiuni ; Oxygen a lui Jean Michel Jarre, a fost soundtrack-ul unei emisiuni populare despre tehnologie."

Citește și: Haine disco pentru un Iran fantastic de dinainte de revoluție

În ultimii ani, artiștii iranieni au primit atenție pe plan internațional datorită muzicii lor. Producători precum Sote și Siavash Amini au introdus tendințe experimentale în muzica electronică iraniană, iar un documentar recent, Raving Iran, a arătat o altă latură a țării. Filmul urmărește doi DJ iranieni din Teheran care încearcă să-și facă un nume în lumea muzicii electronice. Deși atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă muzicienii de electro din țară, face portretul unui gen muzical care n-a murit în Iran.

Publicitate

Deși internetul mergea foarte prost la ultima vizită a lui Kasra în țară – dura opt sau nouă ore să descarci un fișier de 100 de mega – în țară sunt disponibile site-uri ca Beatport sau Resident Advisor, iar cultura casetelor piratate a fost înlocuită de cultura mp3, ca peste tot în lume.

În Iran se creează muzică incredibilă, care are tot mai mult succes pe plan internațional. Mai are nevoie de timp, ca orice scenă nouă, dar pe măsură ce restricțiile vor deveni mai liberale, oamenii vor continua să experimenteze și să ducă muzica pe teritorii neexplorate. Totul e DIY, dar nu le lipsește motivația.

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre cultura Iranului pe VICE:
În vizită pe insula petrecerilor din Iran
Petrecerile ilegale din Iran, unde tinerii își riscă viața pentru libertate și băutură
Ce spun tinerii iranieni bogați de pe Instagram despre cultura iraniană