Povestea apartamentului cu un singur dormitor, o cameră de sex și cinci chiriași

Într-un apartament din districtul Ottakring din Viena, simplul gest de a pune hainele la uscat îți dă sentimentul unei petreceri. Trei tinere dansează prin sufragerie în timp ce cântă o piesă a trupei germane Kofelgschroa despre spălatul rufelor, „Wäsche”. Fetele își îndeplinesc sarcina cu răbdare, astfel încât să dureze cât melodia: „Rufele se usucă la soare/ Rufele se usucă în vânt/ Rufele se usucă în lumină/ Uite cât e de frumos!”

Acest ritual săptămânal al lor e probabil cel mai normal lucru din casa asta.

Colegii din acest apartament au împărțit camerele nu pe persoane, ci pe funcții – împart cu toții un dormitor mic, o sufragerie, un birou și o cameră pentru sex. Astfel, pot avea și oaspeți. În teorie, fiecare are propriul dulap, dar, în practică, au căzut de acord să-și împartă hainele, la fel cum împart mâncarea și dușul. În apartament locuiește și o persoană care nu e de acord cu aranjamentul și are propria cameră.

Pentru majoritatea oamenilor, o viață fără intimitate e departe de a fi ideală, dar uite că pentru unii funcționează; mai exact, pentru Anna, fratele ei Daniel – care s-a mutat în apartament acum un an și jumătate – cât și pentru colegii lor Marie, Laura și Paul.

De curând, grupul a reușit să convingă și vecinii din apartamentul de deasupra să adopte modelul lor. „Scopul nostru e să cucerim toată clădirea”, râde Anna.

Deși Anna a fost cea care și-a convins colegii să adopte acest stil de viață, nici ei nu i s-a părut chiar ok la început. „Mi se părea o nebunie, genul de experiment pe care îl fac doar hipioții sau studenții la antropologie.”

Dar după multe luni în care a călătorit și și-a petrecut nopțile prin hosteluri, a început să se obișnuiască să nu aibă camera ei. Asta i-a dat o idee: în loc să risipească spațiu și bani pe o chirie convențională, ar putea să-și pună apartamentul imens la dispoziția mai multor persoane.

„La început, aveam fiecare camera lui și nu exista un spațiu comun, a explicat Anna. Acum avem acces la un birou, o sufragerie și o cameră pentru liniște.” Le-a luat ceva timp să se adapteze la acest stil de viață și să scape de noțiunea de proprietate privată.

„Mi-a fost greu la început, dar acum cred că e mult mai practic să împarți”, a zis Marie. Singurele posesii individuale sunt laptopurile și telefoanele mobile.

Lucrurile au mers ca pe roate de când s-au mutat și Marie, Laura și Paul acum șapte luni, dar vizitatorilor tot li se pare ciudat. „Prima întrebare e întotdeauna: cum vă masturbați?”, povestește Anna. „Alții vor să știe ce facem când vrem să facem sex cu cineva.”

Apartamentul are, la parter, o cameră cu o ușă albastră, care e camera pentru sex. Cât despre masturbare, toți se masturbează de obicei când ceilalți nu sunt acasă.

Chiar dacă sună a comună de hipioți, ei nu sunt de părerea asta. „Într-o comună boemă sunt alte probleme cu care noi nu ne batem capul. Oamenii fac sex între ei și împart totul. Și noi împărțim multe lucruri, dar nu chiar totul. Totuși, ne încadrăm în anumite stereotipuri. De exemplu, de curând am avut toți păduchi ”, râde Laura.

Desigur, principala motivație a acestui stil de viață e chiria ieftină – o bătălie care a devenit tot mai intensă în orașele cele mai populare ale Europei. Deși Viena are chirii mai accesibile decât alte orașe europene, prețul mediu al chiriei a crescut cu 43 de procente între 2008 și 2016, ceea ce e mult în comparație cu cât câștigă oamenii. „Dacă ar trebui să plătesc o chirie mai mare, nu mi-aș permite să studiez aici”, a zis Laura.

E posibil ca tot mai mulți tineri să recurgă la această soluție în plină criză a imobiliarelor. Dar deocamdată e greu de aflat câte persoane au adoptat acest model în ultimii ani. În multe situații, oameni fac asta din necesitate, fără permisiunea proprietarului casei.

„Mulți oameni trăiesc așa fără să li se pară funcțional. Cupluri, refugiați, oameni care nu-și permit”, a zis Daniel.

Dar Daniel crede că, în general, tinerii sunt cei mai sceptici, pentru că în trecut astfel de aranjamente erau destul de răspândite. Studiile arată că apartamentele în care fiecare are camera lui sunt un fenomen relativ nou – și, bineînțeles, milioane de familii din toată lumea locuiesc în case în care mai multe persoane împart unul sau două dormitoare.

Conform statisticilor austriece, populația Vienei va crește cu două sute de mii de persoane până în 2026. Va deveni tot mai dificil pentru oraș să găzduiască fluxul mare de locuitori. Trendul arată că sunt foarte populare apartamentele mici. Dar probabil că locuitul în comun va deveni din nou ceva obișnuit, iar Anna și colegii ei vor să arate că asta nu e neapărat ceva rău.

„Individualismul tot mai acerb al societății ne calcă pe nervi. Toți am mai locuit în apartamente convenționale și credem, în unanimitate, că traiul la comun îți dă un sentiment mai familial și mai confortabil”, a zis Laura.

Asta nu înseamnă că nu se confruntă cu aceleași probleme ca și alte apartamente convenționale și că nu se ceartă pe spălatul vaselor și alte lucruri similare, „dar în contrast cu multă lume, noi discutăm lucrurile astea în grup”, a zis Daniel.

Pentru mulți dintre ei, apartamentul acesta e cea mai mișto casă în care au locuit în Viena și e un mediu în care se simt confortabil. „Sincer, suntem oameni obișnuiți. Poate ar fi mai bine să scrii despre oamenii cu adevărat dubioși, cei care își petrec tot timpul în camera lor, izolați de restul lumii.”

Articolul a apărut inițial pe VICE DE.