FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

Cel mai deprimant muzeu din lume

Nimic nu-ți strică ziua mai tare ca o vizită la muzeul torturii.
4.11.13

Un manechin ce reprezintă o victimă a torturii atârnă din tavan deasupra biroului lui Chemical Ali.

„Foloseau lemn ca nimeni să nu audă urletele”, explică Bawer, un kurd irakian îmbrăcat elegant. E aplecat peste o masă care a aparținut lui Ali Hassan Al Majid - mâna dreaptă a lui Saddam Hussein, cunoscut sub numele de Chemical Ali - și își trece palma peste panourile de lemn de pe pereți.

 În cealaltă parte a camerei, un manechin din gips atârnă de un cârlig în tavan, cu mâinile legate la spate și electrozi care duc din capul lui la o cutie de metal de pe masă. „Iar aici”, spune Bawer în timp ce merge spre manechin, arătând spre zona inghinala, „atasau greutățile - de obicei de 20-30 de kilograme. Uneori mai mult.”

Publicitate

Multe orașe au monumente ale trecutului, așa că pare potrivit - având în vedere istoria sângeroasă a Kurdistanului irakian - ca principala atracție turistică din orașul Sulaymaniyah să fie un muzeu al torturii. Pitit într-o suburbie a regiunii kurde din Irak, Amna Suraka e fostul sediu al mukhabarat, serviciul de informații al lui Saddam Hussein, o clădire cunoscută tuturor kurzilor irakieni. Înainte ca luptătorii kurzi înarmați cunoscuți sub numele de Peshmerga să elibereze clădirea la începutul anilor 1990, în închisoare erau deținuți studenți, dizidenți și prizonieri kurzi naționaliști, cât și toți cei care cădeau în gheara autorităților din Ba'athist în nordul Irakului.

Muzeul torturii găurit de gloanțe din Halabja.

Când armata kurdă s-a adunat în Sulaymaniyah la începutul anilor '90 - Saddam era putin preocupat de Războiul din Golf în momentul acela - ultimii 900 de soldati irakieni din Irak s-au baricadat în închisoare. După o săptămână de bombardamente, kurzii au reușit să intre peste ei și să-i omoare pe toți. Tancurile și artileria lăsate de armata irakiană sunt încă împrăștiate prin curte, iar clădirea servește acum drept monument pentru cei ce și-au pierdut viața în spatele zidurilor din ciment.

Deschisă șase zile pe săptămână, cu intrare liberă, închisoarea a fost lăsată exact așa cum a fost găsită acum douăzeci de ani. Complexul e alcătuit din trei clădiri principale, prima folosită pentru administrație - acum muzeu al culturii kurde - a doua o închisoare bombardată și a treia, în care ne aflăm acum, cea cu camerele de tortură.

Un tanc rămas de la forțele irakiene.

„Tipul ăsta a fost ținut în celula asta timp de un an”, explică Bawer, arătând spre un manechin cu mustață care stă în picioare într-o cameră mică din ciment. „Si-a scris povestea pe pereți.”

Publicitate

Pe suprafața albă sunt rânduri după rânduri scrise în limba kurda și desene cu fluturi, cu cerneală verde și albastră. „Se făcea trafic cu creioane aduse din afara inchisorii”, spune Bawer.

Dar nu s-a terminat bine pentru prizonier, explică el a€“ a fost dus la Bagdad și executat.

Manechini care prezintă cum soldații îi băteau pe prizonieri la tălpi.

E imposibil să nu te sensibilizeze un tur al muzeului cu poveștile lui.

Podelele celulelor sunt pline de pături murdare și o țeavă de toaletă înfundată încă miroase a canal. După colț, un om e încătușat de un burlan, incapabil să se așeze. Vedem cameră în care prizonierii erau bătuți la tălpi cu bețe și camere unde femeile erau duse pentru a fi violate.

„Soldatii mergeau cu mașină prin Suleymaniyah și când vedeau câte o fată care le plăcea, o aduceau aici”, spune Bawer.

Am părăsit camerele de tortură, am traversat curtea și am ajuns în fața unui zid cu o statuie cu mai multe personaje albe chircite. Acesta e monumentul ridicat în onoarea studenților care au fost aduși la zid și executați între 1979, când s-a deschis Amna Suraka și 1991, când a fost eliberată.

Holul oglinzilor din muzeul torturii din Halabja.  

Ultima oprire din tur e Memorialul Al-Anfal, dedicat miilor de oameni care au murit în timpul războiului lui Saddam împotriva kurzilor și denumit după un capitol din Coran care comemorează baralia musulmanilor împotriva kurzilor din secolul al VI-lea. Un coridor în formă de L e tapetat cu cioburi de oglindă, fiecare dintre ele reprezentând cei aproximativ 180 000 de kurzi uciși de Saddam în timpul campaniei lui.

Publicitate

Dirijorul acestei campanii, Chemical ali a€“ al cărui birou îl văzusem mai devreme a€“ a fost condamnat mai târziu pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid și a fost executat în 2010.

Pe holul oglinzilor, lumina e o schimbare plăcută după bezna celulelor și camerele de tortură; era un contrast puternic între oglinzi și manechinele albe cu fețele cortosionate de durere. În timp ce restul închisorii Amna Suraka e lăsat în urmă, holul cu oglinzi măcar pare să privească înspre viitor.

Urmăriți-l pe Orlando pe Twitter: @ocrowcroft

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește și:
Muzeul Silverball e tot ce am mai bun pe lumea asta
Fostul președinte al Yemenului și-a construit un muzeu dedicat lui însuși
Trei zile de tortură într-o centură de castitate
Expoziţia muzeelor: Instrumente medievale de tortură la Palatul Şuţu