Protestele față de Jandarmerie și PSD mi-au arătat de ce dictaturile vin iarna

„Vă bateți joc de noi? Vă bateți joc de noi!”, țipă un bărbat, înfofolit până în dinți, la un grup de jandarmi impasibili care au misiunea de a sigura paza și protecția de 1 decembrie. E zece și două minute, o voce din depărtare anunță începutul paradei, iar pe o stradă lăturalnică jandarmii blochează grupuri de zeci de persoane. Au ajuns cu puțin timp înainte de începerea paradei și nu înțeleg de ce nu li se permite accesul.

„Așa stau lucrurile”, zice un jandarm. „N-ar mai fi locuri pe bulevard”, îl susține colegul. De fapt, se face control corporal mai în față, intervine un al treilea. „Dacă nu ne lăsați să vedem, mergem la parada de la bulgari”, spune o femeie. Fix atunci ne dau drumul pe Kiseleff.

După un control superficial, intru printre spectatori, unde mă trosnește imaginea unui mănunchi de steaguri. Câteva fete se plimbă de-a lungul gardurilor și împart tricolorul. În cadrul paradei, e gratis, la 50 de metri în spatele gardurilor, costă cinci lei. Copii, părinți și bunici, toți țin cel puțin unul și le-ar flutura, dacă n-ar fi inerți de frig.

Sunt pentru prima dată la parada de 1 decembrie și aștept s-aud aplauzele frenetice, să văd cum se bat românii pe locurile din față, cum stau ciorchine pe gardurile caselor. Dar cocoțați sunt doar câțiva copii, o dată la trei case, iar trotuarul e liber. Oamenii care urmăresc pe bune parada sunt lipiți de gard, fac poze sau încearcă să se încălzească. „Sari, hai, mișcă-te”, îi zice un tată lui fii-su, o mogâldeață ascunsă în salopeta de schi, care plânge de frig. 17 oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza hipotermiei.

De 1 decembrie 2018, Ziua Națională din anul sfânt al Centenarului, în care auzi rostindu-se „o sută” din cinci în cinci minute la televizor, la radio, din gurile politicienilor și ale marilor artiști ai neamului, o voce fermă îți explică frumusețea protocolară a costumelor armatei române, în cadrul paradei militare.

Ăia defilează, dar oamenii vor să știe de ce Dragnea este prezent, deși medicul i-a recomandat să nu stea în frig. Sau când va zbura al doilea rând de avioane din paradă, alea F-16, românești, care, de fapt, zac în hangar, pentru că pista a înghețat.

Pe Facebook, planul era ca oamenii să le întoarcă spatele când defilează, în semn de protest după violențele din 10 august. Atunci, peste patru sute de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale, printre care copii, bătrâni și tineri care manifestau pașnic, după ce jandarmeria a dat cu gaz mai bine de șase ore. La paradă, însă, sunt mai puțin de patru sute cei care le boicotează defilarea, iar huiduielile se aud înfundat.

Pe măsură ce mașinile jandarmeriei se apropie, fluierele se întețesc. Unii le strigă „rușine”, alții îi aplaudă. Apoi, spectatorii se ceartă între ei. Un tip înjură protestatarii, care-l etichetează drept gabor în civil. Tensiunea se risipește rapid, dar incidentul se repetă mai târziu, când câțiva bătrâni sar pe alt tip să-l bată, c-ar fi jandarm incognito și provocator. Și momentul ăsta se stinge, înainte să realizez dacă a fost sau nu un protest. O oră jumate de frig mai târziu, aceeași voce fermă anunță sfârșitul paradei.

20 de mii de oameni o iau care încotro și discută, printre altele, despre lipsa elementului Centenarului. Se zvonea că va fi ceva special, că parada va dura trei ore, dar au văzut ce văd în fiecare an.

Cât ei merg acasă, alții se pregătesc să iasă. În trei ore e anunțat protest în Piața Victoriei.

Vreo 1 500 de oameni se strâng, în jurul orei 18, în Piața Victoriei. La minus cinci grade, unii suflă în vuvuzele, alții urlă cât îi mai țin plămânii, sub mai multe straturi de haine. Câțiva strâng semnături pentru inițiativa Oameni Noi, care vrea să schimbe legislația și să ușureze accesul oamenilor în politică.

Omul nou pe care și-l doresc e pur și simplu opusul borfașilor care ne conduc acum. „Să fie specialist în ceva, la nivel mediu în carieră și să vrea să facă ceva mai mult decât o realizare pe plan personal”, mi-l descrie Ioana, o protestatară, pe omul politic de care simte că e nevoie.

Între timp, un tip plimbă o boxă din care se aude imnul. Câțiva oameni îl fredonează, unii dintre ei îi stâlcesc versurile. Protestul nu aduce nimic nou. De doi ani încoace „Muie PSD” tot stă pe buzele oamenilor numiți #rezist.

Ora 19. Oamenii formează un tricolor din foi colorate. Se aude din nou imnul. Scandările se amestecă, se întrerup unele pe altele, ca în final să rămână doar vuvuzelele. Mihai, autodeclarat protestatar veteran, recunoaște că a ajuns să iasă în stradă, ca să nu se simtă prost că n-a făcut-o. De unde în iarna lui 2017 erau 50 de mii în Victoriei, în sfânta zi națională mai sunt vreo mie. E frig, vin sărbătorile, iar Dragnea și ai lui au promis amnistie și grațiere. Rămâne de văzut dacă se va petrece la final de An Centenar sau imediat după.

Până atunci, românii rămân cu imaginea neputincioasă a unui tanc blindat care s-a defectat în timpul paradei și a blocat întreaga coloană. O metaforă neintenționată despre România.