Comentariile la cazul fetei răpite din Sibiu îți arată în ce rasism sinistru trăiesc unii români

„Rețelele sociale dau dreptul la cuvânt hoardelor de idioți” a zis Umberto Eco într-o încercare de-a rezuma ce se întâmplă online. Sunt momente în care aceste vorbe se pliază atât de bine pe realitate, încât ți-e greu să crezi că se poate și altfel. Așa e cazul și acum când o fată de 13 ani din localitatea Tălmaciu, județul Sibiu, a fost răpită pe 9 februarie din curtea casei sale de patru persoane necunoscute care au băgat-o cu forța într-o mașină. Părinții au sesizat poliția, s-a constituit o celulă de criză și s-a declanșat mecanismul de alertă pentru răpire de copil. 

Poliția a anunțat răpirea fetei inclusiv pe Facebook, unde a fost publicată o fotografie cu ea îmbrăcată în portul tradițional al etniei rome. Din fericire, fata a fost găsită și acum îi rămâne poliției să stabilească cu exactitate circumstanțele în care s-a produs răpirea.

Independent de ce se întâmplă acum pe cale legală, e important de subliniat la ce nivel de joasă speță trăiesc și vorbesc unii oameni. Și asta e evident prin valul de comentarii. În primele 24 de ore de la publicarea postării, au reacționat cu „haha” aproape 350 de persoane, dintre care un preot, o învățătoare, un medic și o doamnă care lucrează la Direcția de Asistență Socială și Protecție Copilului. Acești oameni, plus alte câteva sute din secțiunea de comentarii, au luat la mișto postarea, au umilit-o pe fată, și au jignit-o cu toate apelativele rasiste pe care ți le poți imagina.

În țara în care victimele violenței domestice „or fi zis ele ceva de au primit bătaie” și victimele violului „și-au cerut-o”, evident și pentru răpirea unei fetițe s-au găsit motive. Cel mai uzual a fost că „așa e tradiția la ei” și au fost făcute o groază de suspiciuni nedovedite că ba urmează să se mărite timpuriu, ba că e vorba de o răfuială între clanuri. Toate au pornit, în fond, de la niște stereotipuri asociate etniei din care fata face parte.  

Mi s-a făcut rău cât am trecut prin sutele de comentarii și n-am putut să nu mă întreb: la ce viitor poate visa un copil de etnie romă într-o astfel de țară?

În țara în care peste cinci mii de copiii dispar într-un an, să râzi ca prostul pe internet despre asta nu arată doar o ignoranță nesimțită, ci și o lipsă sinistră de empatie. Îmi e imposibil să cred că un om care are familie, nu are capacitatea de a se gândi măcar pentru o secundă ce e în sufletul unui părinte căruia i-a fost smuls copilul de lângă el sau cum se simte teama din sufletul unui micuț căzut pe mâna unor monștri. 

Românu’ nu prea o are cu empatia, în schimb la hăhăială e primul.  

Aici s-au întâlnit intelectualii din secțiunea de comentarii de pe pagina Poliției Române. Unul dă referințe din muzica clasică, altul e familiarizat cu politica din Statele Unite ale Americii. Cu un nivel atât de ridicat de cultură, aproape nici nu mai contează că amândoi scriu într-o română aproximativă.

Știi ce e mișto pe internet? Că orice tâmpenie ai scrie, cum ar fi că o fată răpită e ca un colet de la Fan Courier sau ca o mașină adusă din Germania, cu siguranță găsești cel puțin doi care să îți dea dreptate. 

Evident că mai multe persoane au fost deranjate de hăhăiturile care nu aveau ce căuta acolo. O doamnă chiar a lăsat un comentariu în care le-a bătut obrazul celor care s-au hlizit la postare. Răspunsul pe care l-a primit: „Ați auzit vreodată că romilor le pasă de răpirea unei românce?”. 

Mi se pare șocant să mai văd în 2022 pe cineva că face asumpții ca scoase din „Mein Kampf” despre cum o etnie e mai bună decât alta. Cum la fel mi se pare șocant ca un batic și o pereche de cercei pe o fetiță să omoare orice înseamnă sentiment de milă sau empatie pentru spaima prin care a trecut, ci, din contră, să nască ură și dispreț.

Îmi place foarte mult cum unii oameni consideră că n-are de ce să îți pese de un rom, pentru că sunt alți romi care fură din buzunare, dar regula asta se aplică doar pentru ei. Altfel, presupun în aceeași logică, dacă îți dă un român în cap pe stradă, nu ar trebui să începi să urăști toți românii. Românii nu sunt toți la fel, doar romii sunt. 

Foarte mulți oameni au sărit în comentarii cu teorii bazate pe stereotipurile pe care le au despre romi și au spus că răpirea face parte din procesul măritișului. Din păcate, mai sunt cazuri în comunitățile tradiționale în care se practică căsătoria aranjată, la vârste foarte fragede, dar asta nu are legătură cu experiența traumatizantă prin care a trecut această fată. 

Am văzut oameni prin comentarii care chipurile săreau în ajutorul fetei și le băteau obrazul celor care comentau aiurea de ea, dar tot prin argumente rasiste, cum ar fi că a fata a avut ghinion că s-a născut romă, dar, ce să-i faci? etnia nu ți-o alegi. E foarte posibil ca mulți oameni, cu intenții bune, să nu-și dea seama când folosesc un raționament care pornește de la credința că etnia e în sine problematică. Etnia în sine, oricare ar fi ea, nu vine cu un bagaj de trăsături pe care toți cei care fac parte din ea le preiau. Ea nu „dictează” în niciun fel cum e omul. Comunitatea, locul, educația, anturajul, familia au greutate mult mai mare decât etnia.

Cerasela Bănică, președinta CADO (Centrul de Advocacy pentru Drepturile Omului), mi-a explicat, în cazul de față, că e greșit să presupui că e vorba despre tradiție sau de o căsătorie timpurie, când, de fapt, problema e că acel copil a fost răpit și ajunge într-o situație periculoasă. „Din cauza rasismului, societatea nu se mai gândește la teama pe care o simte acel copil și la pericolul la care e expus.”

Cerasela a subliniat că dacă un copil român ar fi fost în aceeași situație, mai mult ca sigur reacțiile ar fi fost diferite. „E sinistru să vezi la ce pericol poate fi expus un copil doar pentru că poartă haine de etnie și cum se schimbă reacția societății în raport cu el”, a adăugat ea.

În fine, noroc că fata a fost găsită și acum e bine. Sper să nu aibă neșansa să citească ce părere au românii despre cei din etnia sa, aceiași români care se plâng mereu că sunt judecăți, persecutați și discriminați în alte țări.

În același timp, statul român, dar și Biserica Ortodoxă Română, încă au de rezolvat contextul în care sute de ani a fost practicată sclavia pe aceste meleaguri. E o pată pe istoria țării și necesită o reparație morală, dar nu vezi încă un demers în sensul ăsta. Iar lipsa asta de reacție asigură un teren fertil pentru rasism.

Update 15 februarie 2022: versiunea inițială a acestui articol conținea un comentariu prezentat într-o manieră care nu-i făcea dreptate. Articolul a fost actualizat pentru a reflecta modificarea.