Uite de ce tre' să ai săptămâna de lucru de patru zile, deși patronii urăsc ideea asta

După pandemie, chiar și companiile din România au început să experimenteze cu săptămâna de lucru de patru zile. După nouă luni de test în 2022, ING a oferit opțiunea programului flexibil și peste 500 de angajați s-au băgat. Majoritatea au fost foarte încântați.

Un experiment recent din Austria, în schimb, s-a încheiat prematur. Lidl a oferit unor angajați posibilitatea de a lucra doar patru zile pe săptămână, dar același număr săptămânal de ore. În loc de opt ore, zece ore pe zi. Aproape nimeni n-a vrut asta. 

Cu toate astea, experimentul arată cum companiile înțeleg că se schimbă nevoile forței de muncă actuale și viitoare. Devin din ce în ce mai vocale cerințele pentru săptămâna de lucru de patru zile, un echilibru mai sănătos între muncă și viața personală și compatibilitatea muncii cu viața de familie. 42 la sută dintre germani vor asta, iar IG Metall au cerut deja asta. 

În unele țări europene, dar și în Noua Zeelandă, Japonia și Africa de Sud, au fost deja făcute teste cu mai multe companii care au vrut să vadă cum ar putea să implementeze asta. Philipp Frey a analizat îndeaproape rezultatele acestor studii. El cercetează viitorul muncii la Institutul de Tehnologie din Karlsruhe.

VICE: Lidl a încheiat experimentul de patru zile lucrătoare pe săptămână în martie. Ce înseamnă asta?
Philipp Frey: Nu a fost o reducere a orelor de lucru săptămânale. A fost vorba despre o săptămână de lucru comprimată în care angajații munceau același număr de ore în mai puține zile. Nu mă surprinde că nu s-a bucurat de popularitate extremă. 

O zi mai puțin de muncă sună grozav.
Zilele de muncă de zece ore sunt foarte, foarte obositoare. Și există cercetări solide care arată că productivitatea scade după doar șapte ore de muncă. Mai rău, rata de accidente crește de asemenea, oamenii se accidentează mai des sau fac greșeli. 

Deci ce ar fi mai bine?
O săptămână de patru zile cu o reducere semnificativă a orelor de lucru la 32 de ore. Dar mai sunt și companii care au introdus săptămâna de lucru cu nouă ore pe zi și acolo satisfacția angajaților a crescut.

Companiile spun acum că, dacă oamenii stau degeaba o zi, scade productivitatea.
Un studiu din Marea Britanie a arătat că productivitatea chiar a crescut. Oamenii s-au îmbolnăvit mai rar, angajații s-au înțeles mai bine, numărul de concedieri, în unele cazuri, s-a înjumătățit și companiile au devenit mai atractive pentru viitorii angajați. 

Cum poate fi crescută productivitatea?
Productivitatea este de obicei măsurată ca valoare adăugată orei lucrate. Și a crescut fiindcă oamenii au fost mai motivați la muncă. Fiindcă simt că muncesc pentru un angajator bun. Și sunt și mai odihniți. 

Productivitate din recunoștință, dacă e s-o luăm așa.
Ce e de fapt cel mai important e că au existat mai multe inovații în organizarea muncii pe care aproape toate companiile le-au introdus. De exemplu, majoritatea companiilor și-au înjumătățit numărul de ședințe și le-au scurtat. În plus, a mai fost și așa-zisa perioadă de atenție, adică ore de lucru în care poți munci fără întreruperi. În acea perioadă nu se primesc telefoane și e-mailuri și nu ai voie nici să îți deranjezi colegii.

Iar lucrul interesant este că, nu numai că oamenii au devenit mai productivi, dar s-au simțit și mai puțin stresați. Fără multitasking, doar trei ore de flow în muncă. Unele companii au luat și decizia să reducă orele de muncă și să implementeze noi tehnologii pentru asta. Forța de muncă a fost mai deschisă la propunerea asta. 

Deci o poveste de succes? De ce nu fac toate companiile asta acum?
După rezultatele din Marea Britanie, chiar ne putem întreba asta. Cu modelul de plata sută la sută, 80 la sută ore de lucru și sută la sută performanță, companiile chiar au obținut în medie o ușoară creștere a vânzărilor. Dar asta înseamnă și schimbare culturală, care bineînțeles că cere ceva de la companii. 

Ce anume?
Munca cum eram obișnuiți nu mai funcționează. Companiile din Marea Britanie se gândesc de luni de zile: Cum putem să ne organizăm mai bine munca pentru a putea să ne menținem vânzările chiar și cu ore de lucru reduse. Multe persoane din management se feresc să fie nevoite să facă ordine și să se gândească la cât de inteligent este modul în care au organizat munca până acum. 

În asistență medicală, de exemplu, nu ar funcționa deloc. 
Nu. Ar fi nevoie de o egalizare a personalului, care nu a fost planificată pentru alte companii. Dar bineînțeles că în asistența medicală trebuie să asiguri îndeajuns de multe asistente ca oamenii să nu trebuiască să zacă în propriile excremente. Dar sectorul suferă în special întrucât condițiile de muncă sunt atât de rele. De aceea multe persoane, chiar și asistentele pregătite, preferă să lucreze la casă la supermarket. Problema ar putea fi rezolvată cu o săptămână de muncă de patru zile și echilibrarea simultană a personalului. 

Tu lucrezi patru zile?
Am un contract de 75 la sută, deci o săptămână de 30 de ore. În unele săptămâni funcționează bine și în altele nu prea. 

Nu e același lucru. Timpul mediu de lucru în Germania este deja de 30 de ore. Deci, dacă oamenii sunt mulțumiți de munca part-time, de ce ar vrea companiile să introducă săptămâna de patru zile?
Pentru că sistemul este nedrept. Oamenii rămân fără o parte din salariu. Mai ales femeile care au obligații de îngrijire privată. Ca rezultat, riști sărăcia la bătrânețe. Sunt astfel pedepsite pentru că cresc copii. Companiile ar deveni imediat mult mai atractive dacă ar putea să reconcilieze familia și munca și să ofere același salariu. 

Am vorbit recent cu cineva care nu înțelege că statul îi dictează cât de mult poate lucra.
Nu vorbim aici de inițiative ale guvernului. În Germania, avem un sistem care depinde de o negociere a partenerilor. Așa că vorbim despre sindicate care negociază ceva cu angajatorii sau poate cu liderii individuali ai companiilor, ca să-ți ofer un exemplu bun. 

Totul voluntar.
De altfel, au fost foarte puțini oameni în Marea Britanie care au spus că le place să muncească cinci zile pe săptămână, opt ore pe zi. Companiile le-au oferit șansa de a continua să muncească cum o făceau înainte. După câteva săptămâni, acești oameni au găsit ceva cu care să-și ocupe timpul liber proaspăt dobândit. 

Dacă statul nu poate interveni, cum pot să-mi conving compania să facă un asemenea experiment?
Prin exemple pozitive. Există îndeajuns de multe dovezi care arată că poți menține sau crește vânzările și să devii mult mai atractiv ca angajator. Totul este dovedit cu studii. 

Dacă managementul nu vrea să citească studiile pe care le trimit ca să muncesc mai puțin?
Ei bine, dacă angajații vor să-și reducă timpul de lucru, atunci primul și cel mai sensibil pas este să facă un sindicat. Astfel pot să lupte mai bine. 

Deci, pledoaria ta este: „Alăturați-vă unui sindicat!”
Ei bine, ca om de știință pot doar să spun că pare să existe o corelație pozitivă între un grad înalt de organizare și condiții de muncă mai bune. 

Atunci te întreb ca om de știință: Vom avea o zi de muncă de patru zile în Germania?
De când IG Metall a cerut asta în sectorul siderurgic, sunt cel puțin mai optimist. Și există și o tendință către reducerea orelor de lucru. 

Și în Germania?
… orele de lucru au continuat să scadă până în 1990. De atunci au stagnat. Deci, dacă am avea săptămâna de lucru de patru zile, ar fi doar o întoarcere la promisiunea progresului pe care îl aveam pe atunci. De asta nu mi s-ar părea surprinzător și sper că tendința va prinde. 

Atunci mai rămâne o singură întrebare: de ce săptămâna de lucru de patru zile și nu trei sau două?
Da, poate atunci ar fi mai productivă. Dar la un moment dat există și o lipsă a timpului de lucru, astfel încât chiar și cu o productivitate crescută realizezi mai puțin decât cu mai multe ore. De fapt, situația asta nu e îndeajuns cercetată. Te poți întreba și dacă creșterea economică ar trebui să fie cel mai important factor în vremuri de criză climatică. Dar acum, săptămâna de muncă de patru zile ar fi următorul pas important. 

Articolul a apărut in VICE DACH.