Am încercat dieta care-i ajută pe bogați să întinerească și a fost oribil

Bryan Johnson are 48 de ani, dar susține că vârsta lui biologică e cu cinci ani mai mică și că îmbătrânește doar nouă luni în fiecare an calendaristic. Știe chestia asta pentru că își face regulat analize medicale pe care le plătește. Rutina lui include colonoscopii, RMN și analize de sânge.

Pentru biohackeri – oamenii care încearcă să devină nemuritori prin dușuri reci și microdoze de LSD – Bryan Johnson e cel mai brav pionier. Scopul lui e să ajungă înapoi la vârsta de 18 ani. Și pentru că idealul ăsta nu poate fi atins doar prin sport și o cremă bună, Johnson are în jurul lui o echipă întreagă de doctori și nutriționiști.

Johnson a obținut milioanele de dolari pe care le investește în procesul de întinerire prin serviciul lui de plată online Braintree, pe care l-a vândut la PayPal în 2013 cu opt sute de milioane de dolari. 

Dar Johnson nu ține descoperirile astea pentru el. La fel ca toți bogătanii din lumea tehnologiei, a democratizat rezultatele experimentului.

Sub numele de Blueprint, Johnson a pus la dispoziție gratuit, public, ghidul lui pentru tinerețea veșnică. Pe site găsești toate mesele, suplimentele și micronutrienții de care ai nevoie ca să reîntinerești.

Conform site-ului, programul lui Johnson te va costa 19 135 de dolari pe an sau 1 595 de dolari pe lună. Asta nu e mult pentru cineva care a vândut o companie cu opt sute de milioane de dolari, dar pentru cei ca mine, care au un salariu mediu pe economie, e foarte mult. Oare e fezabil programul lui Johnson pentru muritorii de rând?

Am încercat programul Blueprint ca să nu-l încerci tu.

Ghidul lui Johnson poate fi divizat în trei domenii: nutriție, mișcare, cercetare. Eu fac mult sport și fără Blueprint, merg la sală de trei ori pe săptămână și fac și pilates, deci nu sunt departe de recomandările lui Johnson. 

Alimentația: zilnic trebuie să mănânci 1 977 calorii vegane și peste o sută de suplimente alimentare sub formă de pastile. Majoritatea nu se găsesc în afara Statelor Unite și costă mai mult decât îmi pot permite. Așa că m-am limitat la alimentele pe care le pot găsi în supermarketuri. Rația de mâncare pentru trei zile m-a costat echivalentul a 72 de euro.

Cât despre suplimente, am căutat prin casă să văd ce găsesc de pe lista lui Johnson – doar creatină și vitamina D3, sunt băiat de sală, ce vrei. Am mai cumpărat de la farmacie și niște multivitamine.

Nutriționista Rhiannon Lambert, autoarea volumului The Science of Nutrition, a zis că nu e recomandat să iei sute de suplimente. De multe ori, o dietă echilibrată e suficientă ca să ofere nutrienții necesari.

După ce mi-am cumpărat tot ce era nevoie pentru întinerire, am pregătit băutura de la micul dejun a lui Johnson, pe la ora 10, într-o dimineață de marți: Uriașul Verde. Ingredientele principale sunt apă, pulbere de algă chlorella și peptide de colagen. Găsești rețeta în Blueprint, nu e super complicată.

Băutura în sine e scârboasă. Nu am nimic cu preparatele din alge, dar Uriașul Verde e absolut dezgustător. Are o textură scârboasă de îți vine să vomiți. Restul meselor sunt destul de bune. Johnson numește felul de mâncare pentru prânz Super Veggie. Poți să-l faci piure sau bucăți. Eu am ales bucăți, pentru că toate celelalte mese sunt lichide sau sub formă de pastile, cu excepția câtorva căpșuni. Masa constă în brocoli, ciuperci, conopidă și linte cu usturoi, ghimbir, oțet de mere, semințe și condimente. Chiar nu e deloc rea, până când trebuie să iasă pe partea cealaltă.

După trei sute de grame de linte, o căpățână de brocoli și toate celelalte, faci un căcat imens. Și lintea și algele îl fac să miroasă ca o iarbă de proastă calitate. Nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi ales varianta piure.

Cealaltă masă a zilei e Budinca cu nuci. De obicei mănânc ceva similar la micul dejun: lapte de migdale, afine, zmeură, căpșuni, trei nuci de Macadamia și nuci braziliene. La asta se adaugă lecitină din floarea soarelui și cacao non-alcalinizată. Pentru că nu am mixer, amestecul meu a fost mai mult ca niște cereale cu fructe și muesli, decât ca o budincă, dar a fost destul de gustos.

Ultima masă a zilei e un fel de cinci sute de calorii pe care ți-l poți face la alegere cu sparanghel, migdale, sfeclă, fenicul, portocale, cartofi dulci.

După patru zile de regim eram total plictisit și – surpriză! Foarte înfometat. De obicei, mănânc un pui întreg la o masă, plus garnitură. Dar dacă nu ai un apetit atât de mare, programul lui Johnson s-ar putea să ți se pară ușor. În orice caz, eu nu mă pot împăca cu ideea că ar trebui să mănânc piureuri mucificate pentru tot restul vieții.

Cât despre partea de fitness, am făcut mișcare ca lumea în primele două zile și am avut mai multă energie decât de obicei. Dar în a treia zi, abia am reușit să mă dau jos din pat. Poate mi-ar fi fost mai ușor să fac asta dacă n-aș fi avut un job și aș fi avut opt sute de milioane de dolari în cont. Din păcate, nu e cazul și mă simțeam obosit, incredibil de obosit.

Pe lângă foamea constantă și sentimentul de epuizare, m-a luat și durerea de cap. Îmi era sete, nu mă puteam concentra și mi s-a îngrășat tenul. Deși am dormit suficient, mă simțeam obosit. Dar un avantaj e că nu mă simțeam la fel de balonat ca de obicei.

În ziua a cincea, am hotărât să opresc experimentul. Deja cheltuisem peste o sută de euro și, conform nutriționistei Lambert, „mai e nevoie de multe cercetări ca să se confirme beneficiile și riscurile acestei diete”. Biohacking-ul e un domeniu periculos, pentru că se joacă cu procesul natural de îmbătrânire a corpului, spune ea.

În concluzie, poate că aș fi dispus să-mi transform viața într-un mare experiment de laborator, dacă aș avea mulți bani și nimic de făcut. Dar nu e cazul. Da, vreau să fiu sănătos, dar nu dacă asta înseamnă să mănânc zilnic piureuri de muci. Însă îi doresc mult succes lui Bryan. Mă întreb cum plănuiește să facă față crizei climatice, dacă o să trăiască până prinde apocalipsa.

Articolul a apărut inițial în VICE DACH.