Cum știi de ce fel de terapie ai nevoie

Așadar, ești pregătit să începi terapia. Felicitări, e un pas mare să decizi să-ți sortezi bagajul emoțional cu ajutorul unui profesionist. Dar înainte de asta, e important să te gândești ce fel de terapie vrei să încerci.

Terapia vine sub multe forme – comportamentală, existențială, psihanalitică sunt doar câteva dintre ele – și fiecărei persoane i se potrivește altceva. E important să știi cum funcționează anumite tipuri de tratament, așa că am întocmit un ghid care să te ajute să alegi terapia potrivită pentru tine.

Tulburările anxioase sunt printre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală, afectează 40 de milioane de persoane în fiecare an numai în America. Această tulburare poate cauza multe simptome inconfortabile, precum gânduri îngrijorătoare, pierderea apetitului, insomnie și dureri groaznice de stomac.

Studiile arată că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) funcționează foarte bine în cazul anxietății și mulți doctori consideră că acest tratament ajută oamenii să scape de griji, frici și fobii.

Iată cum funcționează: Un terapeut cognitiv-comportamental îi ajută pe oameni să identifice credințele iraționale care îi limitează, de exemplu: „Dacă merg la petrecere, n-o să vorbească nimeni cu mine” și „Toată lumea crede că sunt prea sensibil”. Simpla acțiune de a identifica un gând negativ te poate ajuta să reduci autocritica și sentimentele anxioase. În această terapie, clienții sunt învățați să devină detectivi psihologici, să caute dovezi că cele mai mari frici ale lor au un fundament real, deși sunt slabe șanse să le găsească. Cu ajutorul acestui instrument cognitiv, pot descuraja gândurile iraționale care apar, prin întrebarea „Ce dovadă am că grija mea e fondată?”.

Când aud termenul „psihanaliză”, oamenii își imaginează de obicei o persoană care stă întinsă pe canapea, în timp ce terapeutul ei care seamănă cu Freud mormăie în barbă și notează ceva în carnețel. Dar nu e așa. Baza psihanalizei e revizitarea și examinarea trecutului, în special a dinamicilor de familie. Asta te poate ajuta să-ți dai seama ce te rănește în prezent. Studiile arată că psihanaliza poate fi la fel de eficientă ca terapia cognitiv-comportamentală.

Cu scopul de a-i ajuta pe oameni să ajungă la rădăcina problemei care le cauzează anxietatea, terapeuții psihanaliști privesc simptomele ca pe niște indicii care pot contribui la vindecare. Din această perspectivă, anxietatea e un simptom care trebuie înțeles, și nu o problemă ce trebuie eliminată.

„Psihanaliza te ajută să înțelegi relația pe care o ai cu sentimentele tale”, a zis Molly Merson, o psihoterapeută din Berkeley, California. De exemplu, anxietatea poate apărea pentru că îți reprimi emoții inconfortabile precum agresiunea și tristețea. Merson spune că înțelegerea acestor conexiuni poate reduce grijile și le permite oamenilor să renunțe la mecanismele de apărare nepotrivite ca să poată face alegeri noi.

Despărțirile pot fi foarte dureroase. Sunt un motiv răspândit pentru care tinerii merg la terapie. Când pierd o relație, multe persoane trec prin furie, șoc, negare și o tristețe prelungită în care pot rămâne blocate. Terapia centrată pe înțelegerea semnificației le poate ajuta să înțeleagă pierderea.

Deși această terapie e folosită adesea pentru pacienții care suferă de cancer, poate fi benefică pentru oricine vrea să vadă partea bună a unei situații proaste. „Îi ajută pe oameni să vadă viața dintr-o perpectivă paradoxală: viața înseamnă suferință, dar și binecuvântări”, a zis psihologul și cercetătorul Paul Wong.

Wong a explicat că dragostea și durerea coexistă și că fiecare despărțire e o oportunitate pentru un nou început. Similară cu psihoterapia existențialistă, terapia centrată pe semnificație îi ajută pe oameni să-și găsească un sens prin cultivarea atenției și aprecierea momentului prezent, abilitatea de a se conecta și de a interacționa cu lumea din jur. „Vindecarea durerii e completă când ne liniștim și integrăm pierderea într-o perspectivă mai largă asupra prezentului și a viitorului”, a zis Wong.

Traumele din copilărie precum abuzurile fizice, emoționale și sexuale, pot lăsa răni adânci. Ca urmare, supraviețuitorii acestor traume își pot pierde încrederea în oameni, nu reușesc să-și gestioneze emoțiile sau să formeze legături de durată. Deși majoritatea terapiilor se bazează pe comunicarea orală, în anumite situații, conversațiile despre amintiri traumatizante pot activa sistemul nervos al supraviețuitorilor și pot crește nivelul de stres.

Dar terapia expresivă integrează arta, muzica, drama, scrisul ca pe niște supape prin care pacienții se pot descărca și își pot vindeca mintea, trupul și spiritul. „Terapia expresivă le oferă indivizilor o platformă pentru a-și procesa experiențele dificile într-un format creativ”, a zis Marissa Robinson, o psiholoagă din San Francisco specializată în această formă de terapie.

Robinson a explicat că stimularea creativității și a imaginației te poate ajuta să te conectezi cu sinele tău.

Și EMDR poate trata traumele. Dezvoltată de Francine Shapiro în 1987, EMDR îi ajută pe pacienți să proceseze amintirile traumatizante prin mișcări subtile în timp ce aceștia se concentrează pe stimuli externi, sunete liniștitoare sau direcționarea bilaterală a mișcării ochilor. Shapiro a descoperit că aceste tehnici pot ajuta în recuperarea după traume. Deși terapia EMDR nu e la fel de răspândită ca terapia cognitiv-comportamentală, a devenit tot mai populară. Noi cercetări au descoperit că poate fi o metodă eficientă și pentru tratarea altor probleme de sănătate mintală, precum depresia. Este foarte important ca terapeutul să aibă pregătirea post-universitară necesară.

De obicei, clienții fac între șase și 12 ședințe de EDMR. Dacă procesezi emoțiile și amintirile traumatizante în timp ce ești atent la stimuli externi, acestea pot fi desensibilizate, ceea ce reduce simptomele tulburării de stres post-traumatic (TSPT).

Depresia clinică e cea mai răspândită tulburare mintală - afectează 16,1 milioane de americani-, dar tratamentul nu e întotdeauna direct și ușor de găsit.

În multe cazuri, depresia poate fi cauzată de un nivel scăzut de neurotransmițători precum serotonina sau dopamina, care sunt responsabili de declanșarea sentimentelor de fericire. În aceste cazuri, pot ajuta medicamentele, terapia comportamentală și exercițiile fizice.

Dar, pentru alții, depresia poate fi reflexia unei tristeți adânci, a furiei sau a fricii cauzate de experiențe de viață dureroase, caz în care ar putea ajuta terapia dinamică experiențială. „De multe ori, depresia e o reacție la niște emoții îngropate care nu au putut fi exprimate”, a zis Hilary Jacobs Hendel, psihoterapeută și autoare a cărții It's Not Always Depression.

Conform lui Hendel, emoțiile inhibitoare precum rușinea, anxietatea și vinovăția blochează alte emoții precum tristețea, teama și furia. Terapeuții specializați în această terapie folosesc corpul pentru a vindeca mintea: îi ajută pe oameni să-și analizeze senzațiile corporale ca să-și proceseze emoțiile într-un mediu sigur. Astfel, aceștia se pot conecta cu gândurile lor, iar simptomele depresive se disipează.

În zilele noastre, conceptul de „mindfulness” e un remediu universal pentru multe dintre problemele vieții. Cercetările sugerează că meditația – sub orice formă – poate crește nivelul de fericire, ajută la scăderea anxietății și cultivă autocompasiunea. Psihologii au mai descoperit că terapia cognitivă combinată cu meditația poate ajuta la tratarea depresiei. Totuși, merită menționat că, pentru un procentaj foarte mic de persoane, meditația poate crește nivelul de stres.

Terapia cognitivă bazată pe conștientizare (MBCT) încurajează utilizarea meditației pentru conștientizarea gândurilor, sentimentelor și senzațiilor corporale ale pacienților. În loc să perceapă gândurile negative ca pe niște predicții apocaliptice, terapeuții MBCT le reamintesc clienților că aceste stări tulburătoare sunt temporare. Studiile arată că eliberarea oamenilor din această spirală negativă poate preveni următoarea fază depresivă.

Tipurile diverse de terapie pot ajuta la reducerea durerii psihologice. Orice ai alege, asigură-te că te simți confortabil în prezența terapeutului tău. Poate că ți se pare ciudat să vorbești despre cele mai intime secrete ale tale cu un necunoscut, dar încrederea și acceptarea sunt componente esențiale pentru orice relație de succes între client și terapeut.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.