Am vorbit cu familii care și-au înmormântat rudele în spațiul cosmic

După ce Earl și Patty Mills și-au pierdut fiul, pe Robert, la vârsta de 26 de ani, au început să caute o modalitate de a-i omagia personalitatea, perspectiva globală și pasiunea pentru explorarea spațiului. În ultimă instanță, au ales să-i trimită o parte din cenușa rămasă în urma incinerii într-un zbor memorial oferit de Celestis, o companie pionieră în domeniul înmormântărilor în spațiul cosmic. A fost o experiență „incredibilă” și a însemnat foarte mult pentru familia lui Robert.

Dacă familia ta alege să-ți trimită rămășițele în spațiu printr-un astfel de pachet, vei fi în companie bună. Scriitorul de science-fiction Arthur C. Clarke, astronautul Bill Pogue, Gerard K. O’Neill, activist pentru așezări umane în spațiu, creatorul Star Trek, Gene Roddenberry și soția lui, actrița Majel Barrett Roddenberry au participat toți la înmormântări în spațiu oferite de Celestis. Deși au început să apară mai multe companii de acest gen, Celestis e prima și singura entitate privată care a lansat cu succes un zbor memorial în spațiu. Familia și prietenii cu care am vorbit mi-au povestit că au simțit un sentiment de euforie în timp ce au văzut cum urca spre cer racheta cu cenușa celor dragi.

Celestis oferă mai multe opțiuni sau „experiențe”, de la Earth Rise, un zbor suborbital care aduce capsula înapoi pe Pământ pentru 1250 de dolari, până la Voyager, care propulsează capsula în străfundul spațiului cosmic, unde aceasta orbitează în jurul Soarelui, la prețul de 12 500 de dolari. Conform companiei, primul zbor memorial Voyager va fi oferit în 2019.

Participanții primesc o înregistrare a slujbei care precede lansarea și un certificat de zbor care atestă faptul că persoana iubită decedată a ajuns în spațiu. Celestis mai vrea să trimită în spațiu și ADN-ul unor oameni vii.

Cel mai bun motiv pentru a alege să faci asta ar putea fi chiar experiența celor care participă la lansare, similară cu ce au descris Earl și Patty Mills. Participanții sunt oameni diverși, care provin din tot felul de medii și locuri. Toți își împărtășesc poveștile după slujbă, înaintea lansării rachetei, după care se adună să vadă lansarea. Așa cum cei dragi lor zboară în spațiu în aceeași rachetă, și cei care rămân pe pământ își descoperă trăsături comune în timp ce racheta se ridică de la sol.

„Am văzut oameni ca noi și oameni foarte diferiți”, mi-a zis Patty. „La primul nostru zbor, ne-am întâlnit cu o avocată și cu partenerul ei, amândoi îmbrăcați în piele, cu ținte de metal pe jachete. Nu ne așteptam să avem atâtea în comun cu ei, dar am aflat că și ea își pierduse fiul, așa că ne-am conectat imediat.”

David Livingston, fondator și moderator al emisiunii The Space Show, a trimis cenușa mamei lui în trei reprize diferite și a programat-o pe a patra, în care racheta va ateriza pe Lună. Până acum, au fost îngropate pe Lună rămășițele unui singur om: astronomul și geologul Eugene Shoemaker.

Livingston mi-a zis că emoțiile pozitive simțite la lansări sunt palpabile și le-a comparat cu efectul Overview, sentimentul de conectare experimentat de astronauți când văd Pământul de pe orbită sau de pe Lună.

„Când racheta se ridică, simți un efect similar cu Overview, te simți unit cu ceilalți participanți care sunt diferiți de tine și provin din medii și culturi diferite”, mi-a zis Livingston.

Livingston a menționat că la una dintre lansări au participat membrii unui club de motocicliști și el s-a îndoiat că va schimba vreo vorbă cu ei. Totuși, după ce racheta s-a ridicat, toată lumea s-a simțit puternic conectată de experiența de a pierde o persoană dragă și de a o ajuta să ajungă în spațiu. (Între timp, Celestis a devenit un sponsor al emisiunii The Space Show.)

Referința lui Livingston la efectul Overview m-a convins să analizez mai atent ce are de oferit Celestis. Fondată în 1994 de un veteran al activismului pentru spațiul cosmic, Charles Chafer, Celestis a efectuat 14 lansări până acum și se așteaptă să ajungă la două sau trei pe an.

Pe la jumătatea anilor ’80, Chafer a lucrat cu fostul astronaut Donald Slayton, pe când comerțul specializat în spațiul cosmic era încă la început. „Doi ingineri aerospațiali și un director de pompe funebre și-au încercat norocul cu o companie numită Celestis”, mi-a povestit Chafer. „Au primit permisiunea să folosească numele. Am vrut să creez o companie spațială pentru al cărei produs să existe imediat cerere și așa a renăscut Celestis.”

Deși Celestis e singura companie privată care oferă zboruri memoriale complete, există și altele care încearcă să spargă gheața în domeniu, printre care Elysium Space și Orbital Memorials.

Când l-am întrebat pe Chafer despre experiențele descrise de familia Mills și Livingston, mi-a zis: „Cred că fac o treabă bună. E plăcut să asiști la crearea unui sentiment de camaraderie și apropiere. Nu arată deloc ca o înmormântare. E o sărbătoare plină de bucurie.”

De fapt, e ceva obișnuit ca oamenii să trimită cenușa celor dragi în mai multe reprize. Și asta din motive diferite. Earl și Patty Nills au programat trei zboruri, pe al doilea doar ca ambele fiice ale lor să aibă capsule cu cenușa lui Robert care au ajuns în spațiu, și pe al treilea doar „de plăcere.” Familia spune că acum au toți o legătură specială cu moartea lui Robert.

Creșterea popularității acestor înmormântări coincide cu creșterea numărului de activități non-guvernamentale în spațiul cosmic. Spațiul a devenit un loc mai personal, mai privat, mai sacru.

Ani de zile, au existat oameni ca Robert, care și-ar fi dorit să zboare în spațiu, dar n-au avut niciodată ocazia.

Acum, Celestis oferă o gamă de alternative și oricine poate deveni, precum Robert, ceea ce Earl Mills numește un „ashtronaut” („ash” e cenușă în limba engleză).

Articol publicat inițial de VICE US.