barbat ucis fetele vanat de familie mexic
Itzel Monroy Barraza avea 15 ani când l-a cunoscut pe Carlos Humberto Mendez Gonzalez, cel care  e suspectat că a omorât-o. Familia ei are un altar într-un colț al casei cu o fotografie în care ea poartă rochia de la aniversarea de 15 ani. Fotografie: Jennifer Gonzalez pentru Vice World News
feminism

Cum l-au vânat două familii pe bărbatul care le-a ucis fetele

Două săptămâni de activism și promovare pe rețelele sociale au obținut ce n-au reușit să obțină autoritățile internaționale în 11 ani în Mexic.
2.2.21

Mexico City – Camelia Barraza s-a uitat la fotografia din telefonul fiicei sale și a simțit cum i se ridică părul de pe ceafă. Bărbatul din fotografie părea mai în vârstă, dar avea același păr negru întins, aceeași față rotundă, cataractă la ochiul drept și un tatuaj cu cruce pe antebrațul stâng.

La știri se anunțase că își ucisese fosta iubită în Chile, în decembrie, în același mod cum fusese ucisă Itzel Monroy Barraza, fiica de 17 ani a lui Barazza, în statul Aguascalientes din Mexic, pe 9 aprilie 2009.

Publicitate

Barraza era sigură. Era Carlos Humberto Méndez González, bărbatul căutat de autoritățile locale ca singurul suspect din cazul uciderii lui Itzel. Dar și poliția, și buletinele de știri, îl prezentaseră pe bărbat drept Igor Yaroslav González González, un cetățean mexican care locuiește în Santiago și singurul suspect în uciderea Mariei Isabel Pavez Zamora cu o săptămână înainte de Crăciun, anul trecut.

Barraza a găsit-o pe Facebook pe sora lui Pavez, Brenda, și i-a trimis un mesaj. Brenda i-a răspuns și cele două familii au împărtășit între ele toate informațiile pe care le aveau. Au ajuns la aceeași concluzie: Igor era Carlos Humberto. Și el le ucisese pe ambele femei, în țări diferite.

Mă temeam că o să se întâmple asta, a zis Barraza. A zis că i-a spus același lucru procurorului general de stat timp de 11 ani. Nu îl prinseseră pe ucigașul fiicei ei și acesta comisese o nouă crimă între timp.

Pavez Zamora, o studentă la obstetrică-ginecologie în vârstă de 22 de ani, a fost dată dispărută în data de 21 decembrie, la patru zile după ce plecase de la ea de acasă, în Santiago, Chile. În ziua următoare, corpul ei a fost găsit în camera fostului ei iubit, într-o altă zonă a orașului.

Fostul iubit, Igor Yaroslav González González nu era de găsit, așa că a devenit imediat principalul suspect. Femeile și grupările feministe au inundat rețelele sociale cu știri despre González, și așa a ajuns Barraza să vadă la știri imaginea celui care era suspectat de moartea fiicei ei. 

Cele două familii din America Latină s-au mobilizat rapid și au început urmărirea. Au făcut virale cele două imagini care conectau crimele din Chile și din Mexic și au răspândit pe tot internetul fotografii cu Igor, pe care l-au identificat drept Carlos Humberto Méndez González.

Poliția a asigurat familia Pavez că Interpolul emisese un mandat pe numele lui Carlos în 2015, la șase ani după ce acesta o ucisese pe Itzel în Mexic și la trei ani după ce un judecător local din Aguascalientes emisese respectivul mandat. Dar alerta Interpolului nu ajunsese nici la familia Monroy, nici la activiștii din Mexic, pentru că nici măcar nu a apărut pe site-ul organizației sau pe rețelele sociale.

Publicitate

Poliția din Chile l-a găsit și l-a arestat pe Carlos/Igor în data de 6 ianuarie, într-un hotel din Valparaiso. Printre lucrurile lui, au găsit telefonul lui Pavez și niște bonuri care dovedeau transferuri de bani din Mexic, făcute de mama lui.

A fost acuzat oficial de omucidere și fals în acte și a fost arestat.

Două săptămâni de presiuni și postări pe rețelele sociale au obținut ceea ce autoritățile mexicane și cele internaționale nu au reușit să obțină în 11 ani. Și totuși, activiștilor li se pare ceva normal. Ei, și nu autoritățile, răspund cel mai rapid la cazurile de violență împotriva femeilor din Mexic, conform unui sondaj pe acest subiect efectuat la începutul pandemiei. Tot ei au păstrat un dosar cu acțiunile și deciziile care împiedică prevenirea violenței împotriva femeilor în timpul pandemiei.

Consecințele sunt foarte evidente: în Mexic, pe timpul pandemiei, numărul de femei ucise pe zi a crescut de la zece la 13.

„Nu le pasă, nu vor să investigheze, nu sunt conștienți. Și îndrăznesc să spun că nici nu știu ce să facă. Ar putea citi manuale, au la dispoziție o grămadă de informații”, a zis Mariana Ávila, membră a unei organizații dedicată combaterii violenței împotriva femeilor din Aguascalientes.

Publicitate

În Mexic, între 2012 și 2018, au avut loc 3 056 de cazuri de feminicid – crime violente care au avut ca victime femei – și 2 646 de cazuri în care au fost omorâte femei, dar nu au fost considerate feminicid. Raportul – publicat de o organizație non-profit anti-corupție – arată că mulți dintre criminali n-au fost arestați, nu pentru că nu ar fi existat suficiente dovezi împotriva lor, ci din cauză că autoritățile nu și-au făcut treaba cum trebuie.

În Mexic, cei care înțeleg cazul lui Pavez din Chile consideră că această crimă ar fi putut să nu aibă loc. Uciderea ei a expus niște probleme serioase din cadrul investigației din cazul lui Itzel, cu câțiva ani mai devreme.

Legătura dintre cele două crime a arătat lipsa cooperării dintre instituțiile locale, naționale și internaționale. Conform unui raport, o femeie e ucisă la fiecare două ore în America Latină.

Barraza și familia ei sunt împăcați acum. Au încredere că sistemul de justiție din Chile îl va condamna pe Carlos pentru moartea lui Pavez. Iar când se va întâmpla asta, vor simți că s-a făcut dreptate și pentru Itzel.

Deși procurorul din Aguascalientes poate cere extrădarea lui Carlos după încheierea procesului, familia lui Itzel ar prefera ca el să rămână în Santiago.

„Dacă rămâne acolo, știu că n-o să mai iasă niciodată din închisoare”, a zis Barraza. „Aici va fi mereu corupție.”