Cum arată viitorul terorismului văzut de VICE

Când vorbim de viitorul terorismului avem veşti bune şi veşti proaste. Majoritatea sunt proaste.

Vestea bună este că multi experţi în securitate (genul de oameni care aruncă-n stânga şi-n dreapta cu termeni precum creative foresight şi horizon-scanning methodologies) spun că grupări formale în stilul al Qaida n-au mari şanse sa reziste pe viitor.

Şi chiar dacă rezistă, experţii cred că probabil nu vor reuşi sa lanseze atacuri cu victime serioase, precum cel de pe 11 septembrie şi cu atât mai puţin un armagedon cauzat de un fel de armă de distrugere in masă.

Peste zece ani, reţelele teroriste convenţionale, care-s sofisticate şi funcţionează pe mai multe niveluri, vor fi cel mai probabil marginalizate de tactici militare agresive, colectări de informaţii şi eforturile agenţiilor internaţionale. Sau cel puţin aşa-mi arată un studiu informal facut de niste inţelepţi antitero, platiţi să prezică viitorul şi ameninţările de la orizont.

Acum veştile proaste: Acte de terorism, atât la scară mare cât şi mică, se vor abate asupra noastră din aproape toate direcţiile, în nişte moduri creative pe care încă nu ni le putem imagina.

Terorişti singuratici, crescuţi pe meleagurile noastre, vor continua să existe sigur. Mai este probabil ca jihaidişti bine antrenaţi, ce se simt nedreptăţiţi, să se întoarcă din Siria si alte zone de conflict în ţările de baştină ca să omoare, răpească şi să provoace alte forme de distrugere. Între timp, Statul Islamic şi reţelele al Qaida din Magrebul Islamic si Peninsula Arabică vor continua să acţioneze cu un succes mortal. Aşa cum arată reuşita măcelului Charlie Hebdo, atât puterea, brutalitatea cât şi abilitatea de a recruta si inspira adepţi, nu pot fi subestimate.

Dar astfel de atacuri sunt o reflecţie a terorismului cu care ne-am familiarizat. Pe viitor, va trebui să ne obişnuim cu un nou tip de terorişti, indivizii pricepuţi la computere, care ştiu să exploateze ascensiunea rapidă a tehnologiei si ubicuitatea internetului.

„Intrăm într-o eră de democratizare a capacităţii de distrugere", spune Paul Rosenzweig, un fost oficial al Departamentului American de Securitate, care a scris o carte în 2013 despre războiul cibernetic. „Lucruri pe care doar statul putea să le facă sunt acum făcute de indivizi."

Analistul în securitate Peter Singers este de-acord şi spune că îngrijorarea nu se opreşte la terorismul cibernetic bazat pe internet.

„Vom vedea declinul barierelor ce permit accesul spre teroare, spune Singer, coautor al cărţii Cybersecurity and Cyberwar: What Everyone Needs to Know, care a apărut, conform site-ului său. atât pe lista de lectură a armatei americane cât şi a marinei. „Dacă progresul şi disponibilitatea dronelor ieftine vor influenţa uşurinţa săvârşirii unui atac cibernetic, viitorii terorişti vor găsi instrumente periculoase pentru atacuri mai uşor ca niciodată."

Linia întâi a batăliei împotriva terorismului va fi cu siguranţă spaţiul cibernetic. Dar va fi şi cea mai volatilă. De-asta Agentia Naţională de Securitate, Departamentul de Apărare, CIA-ul, FBI-ul dar şi alţi jucători cheie spun că îşi îmbunatăţesc rapid portofoliile şi că vor adaugă, în unele cazuri, capacitatea de atacuri în forţă.

Unele atacuri pot fi devastatoare sau cel puţin profund umilitoare, cum au simţit cei de la Sony Pictures pe propria piele recent. Chiar dacă guvernul de la Phenian este sau nu de vină pentru hack-ul de la Sony, specialiştii sunt îngrijoraţi că IT-işti obişnuiţi sunt acum capabili să provoace atacuri intruzive similare. Şi asta pune guvernele, entităţile comerciale şi indivizii în faţa unui număr aproape infinit de pericole serioase.

Conform experţilor, iPhone 6 are o putere tehnică similiară cu supercomputerul Cray XMP-1, o maşinărie de marimea unei dubiţe mari, folosită de oamenii de ştiinţă americani la începutul anilor '90 pentru modelarea bombelor cu puteri nucleare. Cu doar câţiva ani în urmă, un virus de calculator similar celui care a sabotat programul de arme nucleare al Iranului, cunoscut ca Stuxnet, putea fi creat doar în laboratoarele guvernului american sau în câteva alte ţări.

„Acum oricine îl poate face," spune Rosenzweig, autorul cărţii Cyber Warfare: How Conflicts in Cyberspace Are Challenging America and Changing the World. „Stuxnet se predă acum în învăţământul post-universitar; se predau şi atacurile SCADA. Ei construiesc nişte instalaţii mici de tratare a deşeurilor din apă, după care le opresc prin internet."

SCADA este prescurtarea de la monitorizare, control şi achiziţii de date, programele automate pentru computer care dirijează sistemele multor guverne şi sectoare private, printre care şi baraje, rafinării de petrol, reţele de electricitate şi companii care oferă servicii de utilitate, chiar şi fabrici de oţel precum cea din Germania care a fost spartă recent. Alte ţinte ofertante pentru cyberterorişti includ furnizorul global de mesagerie financiară securizată, SWIFT, şi sistemul de navigare prin satelit, cunoscut ca GPS, care oferă informaţii despre timp şi localizare pentru aproape orice în ziua de azi.

Asta ar putea duce la o serie de nenorociri, dupa cum afirmă Rosenzweig. Atât rachetele americane cât şi cele ruseşti şi chinezeşti ar deveni imprecise şi ar pune în pericol de accidentare liniile comerciale aeriene, care s-ar putea ciocni între ele, toate in acelaşi timp. Avioanele ar putea fi deturnate prin spargerea sistemului aviatic computerizat fly-by-wire. Şi, odata ce maşinile controlate automat, fără şofer, devin ceva comun, specialiştii se aşteaptă ca situaţia să se agraveze semnificativ.

„Dacă ai senzaţia că oamenii iraţionali sunt o ameninţare când au arme, imaginează-ţi dacă ar avea acces la maşina ta," îmi explica Rosenzweig. „Ajungem într-un punct de vulnerabilitate profundă."

Per total, odată ce lumea devine din ce-n ce mai globalizată, interconectată şi automatizată în anii ce vor urma, toţi locuitorii vor fi supuşi unui risc mărit.

„Foarte multe aspecte ale lumii moderne sunt vulnerabile, pentru că nu au fost programate să fie invulnerabile. Au fost modelate să fie accesibile şi uşor de conectat şi asta înseamnă că unul sau mai mulţi oameni au potenţialul de a perturba şi de a distruge masiv", spune Thomas Finger, şeful experţilor în prognoze ale tendinţelor globale pentru Consiliul Naţional de Informaţii (NIC) al comunităţii de informaţii din SUA.

În viziunea lui Finger, asta mai înseamnă că există şi un număr imposibil de aşa-zise ţinte uşoare pentru terorişti, printre care sistemele computerizate de trafic şi banking-ul electronic.

„Marea lovitură nu constă în câţi oameni poţi sa ucizi, ci în cât de tare poţi să bulversezi sistemul", explică el. „Şi când schimbi câte un unu şi un zero, poţi să paralizezi ora de vârf dintr-o grămadă de oraşe dacă umbli la semafoare sau chiar să perturbi funcţionarea întregului sistem global financiar."

La un nivel mai personal, răspândirea rapidă a Internet of Things va crea tot felul de vulnerabilităţi. Cunoscut şi ca Internet of Everything, fraza descrie folosirea cipurilor de computer conectate între ele prin internet pentru orice dispozitiv, de la stimulatoare cardiace, termostate inteligente şi sisteme de securitate, până la maşini cu senzori interni. Specialiştii spun că pâna-n 2020, vor fi mai mult de 30 de miliarde de astfel de dispozitive wireless ce vor putea fi sparte cu uşurinţă.

„Ascensiunea Internet of Things va creşte pericolul unui atac cibernetic," explică Singer. „De la tipul de atac Sony care, să fim sinceri, a fost doar umilitor pentru victime, pericolul se mută înspre ceva ce ar putea provoca pagube fizice."

Finger, în prezent profesor la Stanford University, a fost un autor cheie în raportul NIC Global Trends 2030, o parte din eforturile constante ale CIA şi a altor agenţii de informaţii din SUA de a identifica posibile ameninţări pe viitor.

Raportul publicat în 2012 a arătat că ţintele tentante noi includ expansiunea rapidă a infrastructurii cloud şi a aparatelor mobile, în special cele care folosesc senzori tot mai puternici. Tot în pericol, conform raportului NIC, sunt şi roboţii web sau programele omniprezente care operează multe funcţii automate şi robotica ce pune stapânire cu rapiditate pe majoritatea operaţiunilor din lumea industrială.

„De pe urma acestui mediu nou în care IT-ul este răspândit şi folosit des vor beneficia reţele clandestine implicate în crimă, terorism, trafic de carne vie şi droguri şi de furturi de proprietate intelectuală", arată raportul.

Asemenea dispozitive ar putea ajuta într-o zi la combaterea terorismului, crimei şi corupţiei. Dar, conform raportului, „cel puţin în momentul de faţă asemenea activităţi ilegale depăşesc puterea celor mai multe ţări şi a instituţiilor multilaterale de a le ţine în frâu."

Raportul a atras atenţia şi asupra experţilor IT ale căror cunoştinţe ar putea deveni extrem de valoroase pentru lumea interlopă.

„Indivizii care sunt experţi în asemenea sectoare de nişă precum sistemele cibernetice au un acces vast la tehnologii letale şi de subminare şi ar putea să-şi vândă serviciile celui care oferă cel mai mult, inclusiv teroriştilor care s-ar concentra mai puţin pe provocarea pagubelor în masă şi mai mult pe răspândirea unui haos economic şi financiar."

Viitorul pare şi mai înfricoşător văzut de un pic mai departe, pe linia orizontului terorii.

Odată cu ascensiunea rapidă a globalizării, corporaţiile multinaţionale vor deveni la fel de bogate ca statele naţionale şi vor deveni astfel ţinta principală a teroriştilor.

În consecinţă, unele megacorporaţii cheltuie sume imense de bani ca să se pregătească şi să dezvolte tacit propriile armate cu puteri uimitoare şi capacităţi letale şi cibernetice sporite. Imaginează-ţi forţa de apărare Exxon Mobil care va desfăşura atacuri coordonate în stilul Seal Team 6 ca să-şi apere sondele petroliere, patronii şi, bineînţeles, computerele şi bazele de date.

Pe măsură ce planeta devine mai caldă, înfometată şi aglomerată, specialiştii prezic că formaţiunile teroriste relativ libere vor exploata trendurile demografice precum creşterea şomajului în rândul tinerilor, nemulţumirea faţă de regimurile la putere şi administrarea proastă a resurselor naturale. Vor folosi şi problemele cauzate de schimbarea climei, în special seceta şi lipsa mâncării, ca instrumente de recrutare.

Specialiştii mai avertizează şi asupra mai multor ameninţări cu potenţial cataclismic, inclusiv un cumul catalogat drept război climatic.

Iată doar una: Teroriştii ar putea să facă ravagii prin crearea unor virusuri şi boli noi care ar putea fi de neoprit, răspândite prin contactul cu oameni sau insecte. Specialiştii spun că ar putea ucide cu uşurinţă zeci de milioane de oameni şi toate plantele şi animalele de care depinde supravieţuirea noastră.

Şi asta nu e doar previziunea bizară a unor futurologi care vor să bage frica-n tine. În iulie, Ministerul de Apărare Britanic a întocmit un raport prin Programul de Trenduri Strategice, numit Global Strategic Trends – Out to 2045, care sună a ceva scos direct dintr-un roman de Tom Clancy.

Un scenariu propus de copoii britanici (MI5) ce s-ar putea întâmpla relativ curând este ăsta: „Progresele tehnologice ar permite unui regim distructiv, teroriştilor sau grupărilor criminale să sintetizeze virusuri extreme de contagioase şi fatale, cu perioade lungi de incubaţie, ce ar face detectarea şi carantina foarte dificile. Promisiunea unui antivirus ar putea fi folosită pentru a stoarce bani, bunuri sau ca pârghie politică."

Rosenzweign nu crede deloc că aşa ceva e deplasat, deşi a subliniat că în 1996 Clancy a scris o carte – Executive Oders - în care teroriştii atacă Statele Unite printr-o tulpină a virusului Ebola, transmisibilă prin aer.

Rosenzweig spune că noile progrese în ştiinţă fac posibilă cumpărarea unui producător ADN Biobrick şi construirea unei forme letale a bolii ce ar putea fi pulverizată în trenurile la depourile, de langă Capitoliul Americii. În câteva ore, trenurile şi pasagerii ar împrăştia-o de-alungul coastei de est.

Aşa că, da, lumea se schimbă, dar terorismul persistă, adaptându-se vremii. În secolul 19, erau anarhiştii care aruncau bombe incendiare, în timp ce-n secolul 21 ar putea fi hackeri ce lansează maşini care se conduc singure pe autostradă.

John Meyer este un jurnalist premiat şi autor specializat în securitate naţională şi terorism. Fost scriitor membru la Los Angeles Times, el lucrează la Medill National Security Journalism Initiative în Washington, DC, şi este co-autorul cărţii din 2012 The Hunt for KSM: Inside the Pursuit and Takedown of the Real 9 /11 Mastermind Khalid Sheikh Mohammed.

Traducere: Alice Yehia

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre terorism:
Tata a fost terorist Un rapper libanez a fost confundat cu un terorist Dacă mă faci terorist nu înseamnă că flirtăm