Fie că eşti naţionalist sau hipster, sigur ai văzut, cel puțin pe internet, că vreo 11 oraşe amărâte din România se bat până la finele anului, ca să ajungă Capitala Culturală a Europei în 2021. Autorităţile din oraşele astea au inventat în ultimul an asociaţii culturale, pagini de facebook care le prezintă oraşele într-o lumină bună şi o scenă culturală foarte puternică, care evident lipseşte cu desăvârşire. Au apărut şi nenumărate scandaluri de corupţie, pentru că multe din aceste campanii culturale sunt plătite din bani publici.

Capitala Culturală a Europei este un program inventat de Parlamentul European ca să promoveze, prin rotaţie, solidaritatea dintre nişte ţări din Occident şi unele din Europa de Est. De obicei, se cuplează un oraş şmecher dintr-o ţară fondatoare a UE, cu un oraş istoric dintr-o ţară post-sovietică. De exemplu, în 2021, România este cuplată cu Grecia şi asta cred că spune destule despre noi. Edilii locali nu au căpătat peste noapte o iubire de cultură, ci pur şi simplu au realizat că e o ocazie bună să facă nişte puncte pentru campania electorală locală care urmează în 2016 şi, probabil, le surâde şi premiul pe care îl oferă UE oraşelor implicate, dacă evenimentul iese bine, de 1,5 milioane de euro.

Dar toate astea sunt mărunţişuri. Ei visează mai ales la banii pe care i-ar primi de la bugetul de stat pentru organizarea evenimentului. În 2007, când Sibiul lui Iohannis a fost capitală culturală, statul a investit 50 de milioane de euro, prin Ministerul Culturii, pentru reabilitarea oraşului. Eu ştiu ceva mai multe despre subiect, că m-am bucurat indirect de o parte din banii ăia, în liceu, când am fost adus cu trupa de teatru la Sibiu, pentru un spectacol improvizat cu suedezi şi luxemburghezi. Am fost cazat mai bine ca-n orice excursie de până atunci, din liceu, şi n-a trebuit să plătesc nimic vreo câteva săptămâni. Dacă au băgat atâţia bani într-o trupă banală de liceeni, nu vreau să ştiu cât au băgat în spectacolele şi evenimentele principale.

Oricum, criteriile de selecţie pentru oraşe sunt destul de vagi. Programul cultural din acele capitale trebuie să promoveze o „dimensiune Europeană", adică să arate cât de multiculturală este capitala şi cum conlucrează diverse etnii, culturi şi naţionalităţi acolo. Apoi, trebuie ca programul local să atragă interes turistic european. Evident, nu cred că găseşti niciun oraş românesc care să îndeplinească perfect criteriile astea, dacă te gândeşti că românii sunt pe primele locuri în UE la rasism şi xenofobie, aşa că probabil o să se aleagă răul cel mai mic. M-am uitat peste campaniile online ale tuturor oraşelor, ca să-mi dau seama care are şanse şi care nu. Şi înainte s-o dai cu xenofobie locală, sunt bucureştean, deci stereotipul e că vă urăsc toate oraşele în mod egal, aşa că n-am motive să fac favoritisme.

Cum se prezintă pe net:

Clujul are o pagină oficială de Facebook şi un site care arată foarte bine, cu branding, logo şi alte brizbrizuri publicitare la care nu mă pricep. Descrierea paginii de FB e în patru limbi străine, ceea ce arată că mizează pe cartea multiculturalismului româno-maghiaro-german, la fel ca Sibiul în 2007.

Plusuri şi minusuri

+ Centrul Clujului chiar arată bine şi, după cum am învăţat de la Sibiu, doar centrul oraşului contează.
+ Au destule bodegi şi terase fancy ca să întreţină valul imens de turişti europeni de 40-50 de ani, cărora chiar le pasă de proiectul European Cultural Capital.
+ Are tentative de multiculturalism prin folosirea mai multor limbi în zonele turistice. + Este între puţinele oraşe cu o scenă culturală reală.
+ Niciun scandal recent mediatizat.
- Abia a fost Capitala Europeană a Tineretului anul ăsta, deci nu cred c-o să aleagă europenii acelaşi oraş pe două proiecte similare.

Şanse: Probabil cele mai mari.

Campania de promovare a Iaşi-ului se face numai prin emisiuni culturale cu bătrâni, pe TVR Iaşi.

Prezentarea:

Atât pagina de Facebook, cât şi siteul Iaşi Capitală Europeană a Culturii ar fi fost mişto, dacă erau făcute în 2007. Niciuna nu oferă nici măcar informaţii în engleză. Pagina neoficială are conţinut mai bun ca aia oficială, cu evenimente culturale la care să vină cineva sub 50 de ani. Pe YouTube e plin de clipuri legate de campanie, dar toate sunt emisiuni plicticoase de pe TVR Iaşi, la care trebuie să ai un picior în mormânt ca să te uiţi.

Plusuri şi minusuri:

+ Centrul istoric al Iaşiului arată binişor.
+ Oraşul are ceva istorie ca bazin cultural de românism.
- Ar fi arătat mai bine, dacă nu tăiau toţi teii ăia de-a-n pulea.
- Scandalul de corupţie şi abuz de influenţă legat de primarul Nichita o să dăuneze masiv, mai ales că proiectul trebuie realizat aproape complet de autorităţile locale.
- Zero multiculturalism, doar naţionalism românesc tipic şi obsesia cu trecutul glorios din interbelic.

Şanse: Mici spre medii, că-i totuşi oraş mare.

Din campania asta video de promovare, Timişoara pare un oraş mai trist ca-n realitate.

Prezentare

Siteul Timişoarei e relativ decent, măcar prin faptul că are poze şi testimoniale de la tineri cu iz de artişti creativi, muzicieni şi practicanţi de sporturi extreme. Au ales şi mulţi străini şi timişoreni de origine maghiară, ca să arate că e vorba de un oraş multicultural. Nu am găsit o pagină de Facebook oficială, dar au două neoficiale care arată nasol, una cu poze cu popi şi militari, alta cu poze cu boscheţi şi monumente.

Plusuri şi minusuri

+ Centrul oraşului arată bine, datorită Imperiului Habsburgic, deşi e-n declin din cauza rechinilor imobiliari.
+ O reputaţie bună de multiculturalism, oraş civilizat şi gloria că aici a început Revoluţia.
+ S-au dus la Bruxelles să-şi facă lobby.
+ La fel ca Clujul, are o scenă culturală reală, de care mai auzi şi-n alte oraşe.
- O parte a scenei culturale de acolo se împotriveşte proiectului, pentru că Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 ar fi folosită de diverşi afacerişti pentru profit.
- Scandaluri legate de homofobia primarului, agresivitatea poliţiei faţă de oamenii străzii şi discriminarea absurdă a oamenilor cu probleme de miros corporal.

Şanse: Medii.

Au un clip de promovare filmat modernist cu drona, dar cu un text care te adoarme mai tare ca TVR Cultural.

Prezentare

Siteul este o campanie electorală pe faţă pentru edilii locali şi pare făcut ca un proiect şcolar, de un elev de nota şapte. Pagina oficială e plină de meme-uri proaste cu nişte pisici şi alte personaje fictive care susţin Braşovul.

Plusuri şi minusuri

+ Oraş istoric cu iz de cetate. Din punctul ăsta de vedere arată la fel de bine ca Sibiul înainte de renovări.
+ Nişte localuri destul de ok pentru străinezi, prin centrul istoric
+ Multiculturalism prin plăcuţele în trei limbi, de la monumentele principale.
- Nimeni nu pare cu adevărat interesat de campania culturală, e mai mult campanie electorală pentru 2016. Liberalii şi-au făcut şi pagină de Facebook care dovedeşte asta.
- Nu oferă nimic pentru străini, în afara monumentelor

Şanse: Medii, datorită arhitecturii oraşului în sine, că localnicii nu par pasionaţi de idee.

Nu, nu e clipul balului tău jalnic din clasa a 12-a. E clipul de promovare al Craiovei, Capitală Culturală Europeană în 2012.

Prezentare

Siteul arată ca pagina unui ziar online rural. Pagina lor de Facebook mai are puţin şi se îneacă în ii. Dacă te-ai lua după ea, ai zice că fiecare locuitor al oraşului ăluia se trezeşte şi se culcă în ie, de parcă trăiesc într-un festival perpetuu de muzică populară, la care iau pauză doar când se costumează în daci.

Plusuri şi minusuri:

+ Au un început de centru istoric, dar e încă în construcţie.
+ S-ar putea să fie străini cărora le plac festivalurile cu bătăi între oameni costumaţi ca daci, chit că-s complet stupide, din punct de vedere istoric.
- Campanie electorală masivă a lui Ponta, a Olguţei Vasilescu şi a PSD-ului legată de faptul că merită să fie capitală culturală.
- Antena 3 a organizat un festival de cult al personalităţii acolo, la care au venit 50 de mii de oameni.
- Renume de oraş urât, cu criminalitate foarte ridicată.
- În afară de muzică populară, daci şi festivaluri de teatru monotone, oraşul pare complet mort cultural.
- Nimeni nu a zis vreodată „ştiu un club mişto în Craiova".

Şanse: Mici, doar dacă Ponta controlează mai nou şi deciziile de la Bruxelles.

Clipul video de promovare a oraşului Alba Iulia este cu primarul care-i supărat pe Cluj.

Prezentare

Nu are site, de fapt nu are nici campanie, e doar o postarea unei asociații, pe un blog. Pagina lor de Facebook îţi prezintă poze mişto de la cetatea Alba Iulia şi câteva festivaluri cu oameni costumaţi în daci şi romani.

Plusuri şi minusuri

+ Cetatea Alba Iulia arată foarte bine, de când a fost renovată. Apropo, când am vizitat-o eu acum câţiva ani, erau peste tot pancarte că unul din sponsorii renovării a fost televiziunea maghiară Duna Tv.
+ Am observat că turiştilor străini chiar le plac oamenii costumaţi în daci, de pe pagina de Facebook, că li se pare că-s vikingi.
- Oraşul pare aproape părăsit, cu excepţia cetăţii.
- Nu ai absolut nimic de făcut, decât să vizitezi cetatea.
- Nu există o campanie oficială.

Şanse: Zero, că nici edilii, nici localnicii nu se implică în proiect şi orașul e prea mic.

Până şi PRO TV face mişto de brăileni că vor ca oraşul lor să fie capitala culturală.

Prezentare

Siteul îi face puţină campanie electorală primarului şi-n rest preia pur şi simplu ştirile sociale şi culturale dintr-un ziar local, care-s destul de triste. Au o pagină de Facebook pustie, cu vreo două poze de la un concert rock şi nişte informaţii despre adunări generale, ca pe vremea lui Ceauşescu.

Plusuri şi minusuri

+ Am copilărit în Brăila şi pot să garantez că n-am mai gustat o saramură de peşte mai bună ca acolo.
- Clanurile interlope activează mai pe faţă ca-n Craiova.
- Infrastructura e oribilă.
- Scena culturală e în moarte cerebrală.
- Totul, serios, totul de acolo e un minus pentru proiectul ăsta.

Şanse: Am eu şanse mai mari să iau premiul Pulitzer pentru articolul ăsta.

Prezentare

Nu au site, am găsit doar un post pe blog despre o expoziţie de filatelie din Botoşani, dedicată faptului că ar vrea să fie capitală culturală. Pe Facebook au o poză cu România Mare. Sunt sigur că UE apreciază mult faptul că un oraş candidat la Capitala Culturală visează la anexarea unui teritoriu independent.

Plusuri şi minusuri

+ Văd că oraşul are multe biserici frumoase, din clipurile de pe net. Scuze, n-am fost acolo niciodată, deci nu ştiu mai multe.
- Nu există pe bune campania de candidat la Capitală Culturală Europeană.

Şanse: Probabil egale cu Brăila, deşi nu ştiu cât de bună e saramura de peşte din Botoşani.

Aradul se promovează cu-n clip de la Zilele Aradului din 2013, care-mi aminteşte de ce concertele pe bani publici sunt naşpa.

Prezentare

N-am găsit site, dar există o asociaţie dedicată transformării în capitală culturală, lansată în martie 2015. Au şi o pagină de Facebook, unde-s cinci poze cu oameni bătrâni care vorbesc la microfon.

Plusuri şi minusuri

+ Centrul Aradului arăta destul de bine şi aproape toate bodegile îşi lăsaseră wi-fi-ul fără parolă, acum trei ani, când am fost acolo.
+ La fel ca-n Timişoara, stă bine la multiculturalism. Vin trupe străine mici, care n-ajung la Bucureşti.
+ Au o ceainărie unde se bea bere şi se fumează.
- Evident, nu există o campanie reală pentru proiectul ăsta.
- Sunt puţine lucruri pe care poţi să le zici despre Arad, pe care nu le poţi spune şi despre Timişoara.
- E mai mic decât Timişoara.

Şanse: Dacă mâine ar dispărea Timişoara de pe faţa globului, Aradul ar avea şanse medii să devină capitală culturală.

Prezentare

Am găsit o pagină web, dar e-n maghiară, aşa că n-am înţeles nimic din ea. Pagina de Facebook e şi ea mai mult în maghiară, decât în română, pentru că ei nu candidează în numele României, ci-n numele Ţinutului Secuiesc.

Plusuri şi minusuri

+ Multiculturalism român-maghiar, mai mult de nevoie, decât de voie.
- E frig de crapă pietrele la propriu.
- Conflicte etnice între nebuni şi extremişti români şi maghiari.
- Sfântu Gheorghe candidează în numele Ţinutului Secuiesc, un stat care nu există oficial.

Şanse: Cam la fel de multe ca oficializarea Ţinutului Secuiesc, adică zero barat.

Prezentare

Există doar un mesaj pe siteul primăriei, care arată destul de bine, în care primarul spune c-ar vrea să transforme Baia Mare într-o capitală culturală europeană. Atât. Oamenii nici măcar nu zic pe net că vor să facă ceva, e doar un mesaj al primarului. Singurul comentariu la postare este un mesaj spam cu „Află cum să faci bani, fără să munceşti!!!", ceea ce mi se pare potrivit.

Plusuri şi minusuri

+ Au foarte multe turnuri cu ceas.
- Primarul și-a creat propriul lagăr de concentrare, când a evacuat romii într-o fostă fabrică de chimicale, după care a construit un zid în jurul lor.
- Singurul proiect de construcţie culturală pe care l-am văzut acolo era o catedrală ortodoxă imensă şi urâtă.
- Are un centru istoric, dar nu se compară cu cel din alte oraşe ardeleneşti.
- Localurile sunt naşpa, am căutat cinci ore un loc decent de băut.

Şanse: Doar dacă bombardezi toate celelalte oraşe din Ardeal şi Banat şi rămâi doar cu Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Baia Mare. Serios, singurele oraşe cu iz de capitală culturală de la noi sunt în Ardeal, maxim în Banat.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre oraşe:
10 motive pentru care Galaţi e un oraş nasol Opt motive pentru care Bucureşti e un oraş nasol Zece motive pentru care Constanţa e un oraş nasol Zece motive pentru care Ploiești e un oraș nasol