Publicitate
tehnologie

Am vorbit cu un medic român despre cum îți schimbă viața telefonul și internetul

Tehnologia ne-a ajutat enorm, iar acum e timpul să ne gândim mult mai bine cât de departe o lăsăm să intre în viețile noastre.

de Florentina Iana
31 Martie 2019, 3:00pm

Fotografie de Răzvan Băltărețu

În 2018, scandalul cu Facebook și Cambridge Analytica a dominat discuția despre cât de mult ne influențează tehnologia. Dar anul trecut, și în precedenții, și-n prezent se dezbate destul de mult cât stăm prinși în telefoanele noastre. Per total, viața asta digitală și uneltele prin care o accesăm nu reprezintă un Iad. Da, sunt dezavantaje, societatea se schimbă și asemenea viețile utilizatorilor. Apoi, sunt avantajele, cum ar fi că poți comunica mai eficient ca niciodată și lucra de oriunde. Inovațiile de orice fel îți asigură un confort la care strămoșul tău din peșteră nici măcar nu putea visa.

Eu am fost însă curioasă să aflu unde poate duce exagerarea. Așa cum e clar în evoluția societății, orice exces duce la degradare. Așa că unde ne duce excesul de tehnologie? Am căutat un specialist care să-mi explice mai bine din punct de vedere medical. L-am găsit pe Dan Benția, medic primar neurochirurg, specializat în microchirurgie spinală și cerebrală.

Încă dinainte de telefon, dependența de computere ne-a făcut mai sedentari

1554047269089-exercitii-birou
Tip de exercițiu pe care l-ai putea face la birou. Fotografie de Eli Driu via „Am stat o zi cu un antrenor român care știe cum să-ți corectezi cocoașa de corporatist”

În lanțul trofic al folosirii unui computer e programatorul. În lateral e IT-istul, specialistul care rezolvă tot felul de probleme cu uneltele astea electronice. Salariile sunt bune, dacă nu chiar excelente, iar industria asta e într-o creștere accelerată de cel puțin 30 de ani. Practicarea unei astfel de meserii, în mod cert, nu te ucide, dar sunt mari șanse să dezvolți multe neplăceri și afecțiuni al căror efect se va dovedi catastrofal spre bătrânețe.

Eu m-am referit la programator și IT-iști, dar munca la birou e general practicată în corporații și în numeroase alte domenii. În fața unui ecran, pe scaun, activează zilnic zeci milioane de oameni și câteva sute de mii de români (dacă nu și mai mulți). „Statul la computer, foarte multe ore, de regulă nu se face pe un scaun propice. Astfel, lucratul se întâmplă într-o poziție incomodă din punct de vedere al coloanei și asta accelerează modificările degenerative, invariabile la toată lumea, odată cu vârsta”, mi-a explicat doctorul Benția.

Ar ajuta, într-o oarecare măsură, să-ți mai schimbi din când în când poziția, la fiecare jumătate de oră să te mai ridici de la birou, să alegi un scaun cu spătar pentru menținerea corectă a coloanei vertebrale. Sau poți încerca să urmezi niște cursuri de postură, poate chiar exerciții care să-ți lucreze fix mușchii pe care-i ții blocați toată ziua la birou.

Angajatul modern a pierdut exercițiul mesei de prânz departe de birou

1554047353584-mancare-birou
Asta nu se poate numi o masă sănătoasă. Fotografie de Nat Kassel via „Am mâncat resturi din gunoaie timp de o săptămână ca să înțeleg cum trăiește un homles”

Probabil și ție ți s-a întâmplat, nu doar o dată, să mănânci la calculator, fie că asta s-a întâmplat la birou, fie că acasă. Asta duce în altă problemă: o persoană care petrece mult timp în fața calculatorului are tendința să mănânce dezordonat. Problema persistă încă de când televizorul a ocupat un loc important în viața omului modern.

Când preferi mâncatul așa, nu te uiți în farfurie și creierul nu înțelege pe deplin dacă te-ai hrănit sau nu. Din chestia asta, coroborată cu lipsa exercițiului fizic, rezultă o persoană sedentară. Poate de aici s-a născut legenda aia cu IT-iștii cu fizic dezordonat, deoarece astfel de obiceiuri măresc riscul de obezitate și toate cele care decurg de aici: creșterea colesterolului, modificarea valorilor glicemiei.

„Mâncatul trebuie să se desfășoare într-un loc propice mâncatului, ba chiar într-o vestimentație adecvată. Până în urmă cu 100 de ani se mânca în frac sau în costum, nu în lucruri lejere, care să încurajeze mâncatul excesiv și dilatarea stomacului”, mi-a explicat doctorul Benția.

Impactul tehnologiei asupra vieții sociale

1554047537830-telefon-viata-sociala
Fotografie de Răzvan Băltărețu

Cumva, e ironic. Pe cât de multe unelte avem la dispoziție pentru comunicare, pe atât de mult s-a alterat comunicare până în punctul în care e evitată cea clasică, personală. Doctorul Benția consideră că asta duce la degradarea comunicării interumane și că lumea reală ajunge să fie înlocuită cu o interfață. „Am ajuns să ne verificăm prieteniile prin prisma acestor poze (publicate pe Facebook, Instagram și altele). La ora actuală, există multe persoane care nu mai pot da un telefon, care nu mai pot vorbi decât prin mesaje, pe WhatsApp și Messenger”, a afirmat acesta.

El mi-a explicat că, de exemplu, dispariția scrisului de mână, care e împins în afara societății de tehnologie, va avea repercusiuni dramatice asupra centrilor vorbirii și cititului. Asta n-o știam, dar am aflat-o de la acealași specialist.

Într-adevăr, dependența de rețele sociale este ceva real, deși nu este inclusă pe lista afecțiunilor de gen, ultimele dependențe recunoscute fiind cele de sex și de jocuri de noroc. Iar legătura dintre această dependență, care vine la pachet cu nevoia de confirmare virtuală, și depresie nu este una forțată. De unde și nevoia nu de a fugi în munți, să trăiești ca acum o mie de ani, ci de-a controla mai bine ce îți conduce viața. „Treaba asta îmi aduce aminte de-o analogie populară: se sinucid nu cei care au fost orbi mereu, ci cei care au orbit și se sinucid nu săracii care au locuit o viață întreagă în canal, ci cei care au fost bogați și au sărăcit”, a completat doctorul Benția.

Sharon Begley, care lucrează ca jurnalistă științifică pentru publicația Stat News, a publicat cartea Can't Just Stop: An Investigation of Compulsions în care a analizat relația noastră complicată cu tehnologia. Ea susține că, dacă recunoști sursa anxietății care te obligă să fii prins de telefon sau de tehnologie, trebuie să te întrebi: oare cât de groaznic ar fi dacă n-aș citi mesajul ăsta chiar acum? Cât de groaznic ar fi dacă aș verifica telefonul peste o oră sau două sau la sfârșitul zilei? „În cazul detoxifierii digitale, încearcă să îți închizi telefonul înainte de culcare și să nu fie primul lucru pe care îl folosești când te trezești. Convinge-te că poți sta departe de el măcar o scurtă vreme și apoi mai multă vreme, după care poate o să reușești să iei o cină întreagă cu prietenii sau familia fără să te uiți la el”, a explicat ea într-un interviu pentru VICE.

Cel mai spinos subiect: cancerul dat de telefoane

1554047479446-telefon-dependenta
Fotografie de Răzvan Băltărețu

La un moment dat, un prieten a făcut o glumă care mi-a rămas în minte: „Știi cum se temeau oamenii de cuptorul cu microunde, că le dă cancer? Păi, sigur că se temeau, era cea mai bună scuză că n-au bani să-și ia unul.” Desigur, nu știu cât adevăr e în treaba asta, dar mitul cancerului dat de undele electromagnetice, mai ales ale telefonului, a ajuns în 2019. Și în fiecare an mai apare câte un studiu într-o tabără sau alta.

Teoria o știu și eu, și tu. Se recomandă să ții telefonul departe de tine, nu tot timpul la ureche, să nu-l ții în zone sensibile (aproape de inimă, de exemplu). Ba chiar ar fi mai sănătos să vorbești la difuzor sau căști, nu la el direct. Doctorul Benția mi-a zis că a dat peste cazuri ciudate.

„Am avut în cariera mea cazuri de pacienți, inclusiv cel al unui prieten bun, care au făcut tumori maligne și n-au putut să-și reproșeze la 20 sau 30 și ceva de ani decât că vorbeau non-stop la telefon. O persoană dintre cele despre care zic lucra în asigurări și non-stop asta făcea. A făcut un tip de tumoră cerebrală. Corelația este dificil de demonstrat la ora actuală, ar trebui niște studii foarte clare în sensul ăsta“, a explicat acesta.

Odată cu apariția telefoanelor mobile, a apărut și un standard care să le măsoare capacitatea de-a emite radiații. Doza se măsoară în wați pe kilogram și, de regulă, găsești valorile sunt acronimul SAR. Acesta reprezintă „specific absorption rate” (rata specifică de absorbție energie) și înseamnă cantitatea de energie corespunzătoare undelor de radiofrecvență absorbită de corp. Valoarea SAR e măsurată atât pentru cap, cât și pentru corp. Limita e 2 w/kg. Un top de la începutul lui 2019 arăta că majoritatea modelelor premium aveau sub 1,5 w/kg (cu excepții ca Samsung Galaxy S9 sau ZTE Axon Elite care aveau sub 0,5 w/kg).

În cazul cancerului dat de telefon, trebuie să te gândești un pic în perspectivă. Ești înconjurat de unde electromagnetice: Wi-Fi, turnuri GSM, emisii radio. Vestea bună e că radiațiile emise de telefoanele noi sunt mai reduse ca niciodată (și mult mai reduse decât ale telefoanelor de-acum 15-20 de ani).

Deocamdată, și asta poate fi și îngrijorător, și liniștitor, nu avem niciun studiu și niciun rezultat 100% cert că telefoanele dau cancer sau nu dau. Dar revin la ce ziceam la început: nu consumul dăunează neapărat, ci excesul (de orice natură).

Cert e că dependența de telefon și statul prelungit în fața computerului pot fi corelate cu scăderea capacității atenției, memorării, creșterea irascibilității, lipsa de atenție, insomnia, scăderea performanțelor intelectuale. Peste toate astea, ca o umbrelă a imaginii noastre moderne, stă internetul în toate formele și efectele lui.

Vestea bună e că măsurile îți sunt destul de la îndemână. Pe timpul nopții, nu mai ține gadgeturi pe lângă tine și nu le mai folosim până adormi. Asta dacă vrei cu adevărat un somn liniștit și de calitate. Apoi, nu prioritiza telefonul și internetul în fiecare dimineață. Iar munca de la un computer trebuie întreruptă din când în când de pauze, relaxare și o punere în mișcare a mușchilor. Poți recurge chiar și la aplicații (știu, ironic) care să te ajute să-ți mai folosești corpul și la altceva decât tastat și privit monitoare.

Editor: Răzvan Băltărețu

Tagged:
Instagram
Facebook
Internet
Social Media
Telefon
dependenta
Instagra