Cum am reușit să mă bucur de sex fără alcool, după ani de zile în care asta era norma

Am petrecut ultimii trei ani în prima mea relație de lungă durată cu o persoană pe care o iubesc. N-o să te plictisesc cu cât de minunat poate fi, dar o să recunosc că, uneori, sexul a fost o provocare.

Sunt atrasă de prietena mea. Îmi place sexul. Am făcut destul de mult sex înainte de relația noastră. Cu toate astea, când eram împreună în pat, eu eram mereu în mintea mea și mă chinuiam să ies din ea și să mă bucur de ce se întâmplă. Eram hiperconștientă de fiecare mișcare pe care o făcea fiecare dintre noi și eram atât de concentrată pe mecanica lucrurilor încât simțeam că nu mă conectam la actul sexual.

Într-o zi, chiar în timp ce făceam sex cu mintea plină de gânduri, mi-am dat seama că poate nu eram în stare să mă las pradă plăcerii pentru că nu băusem nimic. Poate că nu puteam să mă relaxez pentru că, înainte de relația asta, nu făcusem prea mult sex trează - în majoritatea interacțiunilor sexuale din trecut, mă bazam pe băutură până și ca să flirtez.

În drumul meu spre maturitate, băutura a fost o parte integrantă din socializare. Alcoolul mă elibera de bariere și inhibiții și îmi dădea încrederea să-i fac avansuri oricărei persoane pe care o plăceam. Băutura era, pentru mine, un precursor al intimității fizice, deși mult timp nu mi-am dat seama că aveam nevoie să beau ca să mă pot bucura de sex.

Chiar și atunci când exista în viața mea o persoană cu care făceam sex în mod constant, mergeam la un bar sau beam împreună câteva beri înainte să se întâmple ceva.

Înainte să încep să înțeleg sursa problemelor mele sexuale, am cerut sfatul câtorva prietene hetero. Acestea m-au sfătuit să împart o sticlă de vin cu partenera înainte de sex. Dar ea nu prea bea. Și, deși mie îmi place să beau, nu mi se părea o idee prea bună să îmi rezolv problemele de intimitate cu alcool.

În plus, multe persoane LGBTQ au o relație problematică cu substanțele. Persoanele gay sunt de două ori mai predispuse decât persoanele heterosexuale să aibă o tulburare severă de consum de alcool sau tutun, iar persoanele bisexuale sunt de trei ori mai predispuse să aibă o tulburare de consum de substanțe.

Așadar, după ce am recunoscut că am depins toată viața de alcool ca să mă pot bucura de sex, am decis să-mi înfrunt temerile direct și să exersez să fiu mai prezentă. Treptat, cu răbdare.

Cu un obiectiv tangibil în minte (sex mai bun!) și o metodă clară prin care îmi propuneam să-l ating (fii prezentă!), m-am scufundat în tot ceea ce înseamnă mindfulness. Am început să meditez, să contemplu cum se simte plăcerea și cum să o cultiv și să mă conectez cu micile plăceri fizice din viața de zi cu zi.

Andrea Glik, terapeută și educatoare specializată în traume și PTSD pentru persoanele queer și trans, a spus că asta e o practică foarte relevantă. Glik susține că, dacă acorzi atenție senzațiilor fizice de bine, cum ar fi căldura învăluitoare a unei băi sau gustul mâncării, poți face sex mai bun.

„Cu cât ne cultivăm simțul observației, cu atât observăm și când ne simțim bine”, a spus ea. „Oamenii mă întreabă mereu cum se pot bucura mai mult de sex, iar eu îi întreb cam cât de mult se bucură să fie în corpul lor în afara sexului. Pentru că asta e întrebarea.”

Și așa am început să mă bucur din ce în ce mai tare să fiu în corpul meu, să trăiesc în pielea mea. Am citit cartea lui Adrienne Maree Brown, Pleasure Activism: The Politics of Feeling Good, o antologie care accentuează legăturile dintre plăcere, vindecare și justiție socială. Am ascultat podcasturi despre somatică, un domeniu de studiu și un set de practici legate de experimentarea deplină a sinelui în corpul tău.

Împreună cu terapeuta mea, am făcut și bodywork - care poate lua multe forme, dar, în cazul meu, a fost similar cu reiki. Tot terapeuta m-a încurajat să încerc și cursuri de dans și, deși încă nu am făcut-o (din cauza prețurilor prea mari), am dansat în sufrageria mea, fără alcool și fără să mă judec, și m-am simțit foarte bine și foarte sexy.

Eram atât de mândră de călătoria mea în lumea plăcerii, de prezența în propriul meu corp. Eram sigură că eram pe cale să rezolv problemele cu sexul. Apoi, m-am disociat în timpul sexului. Era ca și cum pluteam deasupra scenei, vedeam totul, dar nu simțeam nimic. (Nu cred că partenera mea a observat, pentru că mă pricep de minune să păstrez aparențele).

Pentru o persoană cu multe emoții, mi-e foarte greu să le dezvălui. Fac orice să le ascund, fie că sunt sarcastică, fie că îi dau o replică isteață celui vrea să mă confrunte cu ele și reușesc să ocolesc subiectul. Alcoolul m-a ajutat foarte mult în acest sens, mi-a permis să îmi asum riscuri. Puteam să atrag oamenii spre mine și, în același timp, să-i țin la o anumită distanță. În felul ăsta păstram controlul și-mi țineam emoțiile pentru mine.

„Alcoolul și alte substanțe scad inhibiția”, a zis Christina Nelsen, director executiv al centrului San Francisco Intimacy and Sex Therapy. „Ele ne fac să spunem da mai des și ne amorțesc disconfortul. Problema e că sunt obstacole în calea intimității reale.”

Am început să privesc alcoolul în sex ca pe o mantie de invizibilitate care îți acoperă corpul gol. Elimină unele inhibiții și îți dă un sentiment de libertate. De asemenea, te protejează de orice senzații sau sentimente de conectare fizică și emoțională - intimitate - pe care le-ai putea experimenta dacă ai fi efectiv expus. („Îmi bate vântul prin păr? Soarele strălucește pe părțile care stau de obicei ascunse? Nu simt nimic.”)

După cum au subliniat Nelsen și Glik, să nu ai inhibiții nu înseamnă că ai parte cu adevărat de intimitate. Adevărata intimitate necesită prezență. Iar prezența, atunci când ești gol alături de persoana pe care o iubești, necesită vulnerabilitate. Eforturile mele asidue m-au ajutat să fiu mai prezentă în corpul meu și mai puțin stângace în timpul sexului. Dar mecanismele de apărare sunt viclene - creierul meu a găsit o altă metodă să mă protejeze de vulnerabilitate – prin disociere, așa cum făcuse și alcoolul în trecut.

Nu mai experimentasem niciodată adevărata intimitate în contextul unei relații cu o parteneră la care țineam foarte mult, iar asta m-a speriat de moarte. „Când doi oameni se îndrăgostesc, se creează o legătură între ei, iar asta poate fi foarte înfricoșător... să te dezvălui, mai ales în fața cuiva pe care îl dorești profund în viața ta și pe care nu vrei să îl pierzi. Să te dezbraci la propriu și la figurat. Să fii văzut. Și ce te faci dacă ești abandonat, criticat, respins sau ignorat?”, a zis Nelsen.

Drumul spre intimitate în dormitor cere multă muncă în afara dormitorului. Una era să mă simt confortabil să mă dezbrac la propriu în fața persoanei iubite și alta era să fac sex cu ea. Ce mă fac dacă sunt abandonată, criticată, respinsă sau ignorată?

Această întrebare mi-a ghidat ultimii ani din viață. În terapie, în conversații cu prietenii și în reflecții dureroase după lungi perioade de deznădejde, am scos la iveală mai multe credințe de bază, tipare de gândire și obiceiuri pe care le-am dezvoltat. M-am confruntat cu toate lucrurile profunde și terifiante care au ieșit la suprafață, pe neașteptate, în momente de vulnerabilitate – toate lucrurile care îmi influențaseră felul în care abordam intimitatea fără ca eu să știu.

Erau momente când eram cu iubita mea în pat și ea se uita în ochii mei, iar eu eram nevoită să mă uit în altă parte. Era prea mult. Dar când am devenit conștientă de faptul că mă rețineam de teamă că voi fi respinsă sau abandonată, am început să îmi asum riscuri în cadrul relației. Mi-am exprimat nevoile pe care de obicei le reprimam. Am început să accept ajutor fără să pun întrebări. M-am comportat ca și cum ea chiar ar fi fost acolo indiferent de situație, așa cum îmi spusese întotdeauna că va fi. Și așa a fost. În decurs de câteva luni, sentimentul pe care mi-l dă vulnerabilitatea a devenit suportabil. În spațiul pe care îl ocupa înainte anxietatea și-a făcut loc un sentiment de parteneriat și siguranță pe care nu-l mai trăisem niciodată.

Deschiderea emoțională și sentimentul de siguranță cu care prietena mea a răspuns la deschiderea mea ne-au apropiat și au făcut sexul mai bun, fără să mai fie nevoie de disociere sau substanțe. Ne-am relaxat amândouă. Desigur, intimitatea necesită o muncă perpetuă și probabil vor apărea mereu noi obstacole. Dar te simți incredibil de liber când te împrietenești cu corpul tău și îi permiți persoanei iubite să te vadă așa cum ești, fără să fie nevoie să-ți amorțești emoțiile cu alcool sau alte substanțe.