Mereu e dificil la primul job pe care îl ai după facultate. Oare o să te placă șeful? Oare o să ai suficienți bani? Oare o să dai chix din prima zi?La fel se simt și medicii juniori în primul lor an la job. Doar că lor li se întâmplă să aibă viața altora pe mână. În Marea Britanie, doctorii numesc prima miercuri din august „Miercurea Neagră”, din cauză că atunci intră în sistem toți doctorii proaspăt calificați și, în săptămâna respectivă, rata deceselor pacienților crește de la șase la opt la sută față de luna iulie.
Publicitate
Oricât timp și oricâți bani se cheltuie cu Medicina, nimic nu îi poate pregăti pe doctorii juniori pentru șocul mental și fizic cauzat de intrarea în sistemul medical, într-un job care e plătit mult prea prost pentru provocările pe care le implică. Oricât ai fi învățat pentru examene, n-o să fii niciodată pregătit pentru prima tură de noapte în care o să trebuiască să te descurci singur cu un atac cardiac.Programul e epuizant, intensitatea muncii nu se compară cu nimic, viețile oamenilor depind de tine și salariul nu e deloc pe măsură. În Marea Britanie, mulți medici juniori câștigă mai puțin decât angajații de le Pret A Manger, după ce acestora li s-a crescut recent salariul.Am vorbit cu patru doctori junori despre experiența lor în sistemul medical britanic. „Era o noapte relativ liniștită. Pacienții așteptau la coadă câte patru-cinci ore, deci nu zic că nu era aglomerat. Dar nu fuseseră incidente mari. Plus că de obicei se așteaptă și nouă ore la coadă. Deodată, au intrat în sală doi tipi cu cagule. Îl țineau pe brațe pe prietenul lor și au strigat la noi: «Vă rugăm, ajutați-ne! Prietenul nostru a fost înjunghiat!» Le-am zis celor doi să iasă afară, l-am întins pe pat pe prietenul lor și am căutat unde era înjunghiat, ca să-i oprim sângerarea.A trebuit să dau un telefon care se dă doar la urgențe mari și au venit un anestezist, un chirurg ortoped și un chirurg general. Oamenii ăștia sunt eroii spitalului, cum ar veni. Nu contează dacă dorm sau se ocupă de un alt pacient, trebuie să vină când sunt chemați la o astfel de urgență.
„Deodată, au intrat în sală doi tipi cu cagule care îl țineau pe brațe pe prietenul lor însângerat și strigau după ajutor”
Publicitate
Deși eram un membru junior al echipei, a trebuit să conduc toată operațiunea, pentru că noaptea nu sunt suficienți medici care să se ocupe de urgențe. Până la urmă, am reușit să-i stopăm sângerarea, dar a fost o oră incredibil de intensă.Când i-am zis șefului că aș fi avut nevoie de mai multe întăriri, mi-a zis: «Îmi pare rău, dar în patul de lângă tine un tânăr de 21 de ani a făcut stop cardiac pentru că a tras prea multă cocaină la o petrecere.» N-am avut ce să mai zic, nu poți prezice niciodată numărul de urgențe care vin peste noapte.«Chestia tristă a fost că, după câteva zile, tipul pe care îl salvasem a venit la noi să ne acuze că i-am furat ceasul. Nu mi-a venit să cred. Și noi care fuseserăm atât de îngrijorați pentru viața lui...»Încerc din răsputeri să nu o iau personal și să nu pun la suflet, dar sunt om, nu robot. E frustrant să merg acasă și să accept că nu am putut face mai mult pentru un pacient, dar că aș fi putut face mai mult dacă aș fi fost susținut de sistem, de guvern.” - Mike, 30 de ani, Londra „Aveam 25 de ani. Eram în prima mea tură de noapte, pe la 2 dimineața, când a sunat alarma pentru patru pacienți care erau în stare critică în același timp. Unul avea atac de cord, altul un atac grav de astm, altul o urgență cu diabetul, al patrulea nu mai știu ce avea.Îmi era imposibil să gândesc din cauza stresului, nu puteam procesa ce se întâmpla. Eram singura doctoriță care se ocupa de toate cele 15 saloane, fiecare cu câte treizeci de pacienți. Mă simțeam singură și speriată, sincer. Și eram plătită cu 15 lire pe oră la momentul respectiv. După ce am reușit să salvez toți pacienții, m-am dus pe un coridor și am plâns mult timp. O vreme m-am gândit dacă ar trebui să renunț la medicină, dar e greu să faci asta, pentru că te prinde sistemul ca un vârtej.” - Becky, 28 de ani, Croydon
„În prima mea tură de noapte în sistem, a trebuit să am grijă de 450 de pacienți și a trebuit să salvez patru dintre ei, care erau în stare critică, în același timp”
Publicitate
Greva doctorilor juniori de pe 13 martie 2023, Downing Street, Londra. Fotografie anonimă.
„Soția lui urla și el zăcea și-i țâșnea sângele din penis ca dintr-o fântână arteziană”
„În timpul pandemiei, trebuia să anunț oamenii că le-au murit apropiații de câteva ori pe zi”
Publicitate