Tot ce voiai să știi despre scandalul Blue Air, dar ți-era teamă să afli ca să nu te umpli de nervi

Pe 6 septembrie, fără nicio informare prealabilă, Blue Air a suspendat toate zborurile. Decizia a venit ca urmare a blocării conturilor bancare ale companiei din cauza datoriilor către Agenția Fondului de Mediu. Și, dintr-o dată, mii de oameni s-au trezit cu zborurile anulate și – o bună parte din aceștia – blocați pe aeroporturi. Guvernul s-a trezit câteva ore mai târziu să lase un număr la care oamenii să sune. Apoi s-a aruncat cu celebra „celulă de criză” în stânga și în dreapta.

Dacă ți-a fost greu să urmărești tot ce s-a întâmplat cu Blue Air și ce-a dus la suspendare, iată de ce una dintre cele mai importante companii private de zbor din România a ținut avioanele la sol și a lăsat mii de oameni cu bilete la zboruri anulate – premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 7 septembrie că peste două mii de români au cerut sprijinul statului ca să revină în țară.

Pentru Blue Air decizia vine și după luni și ani în care încrederea în companie a fost erodată încet, dar sigur, de anulări și refuzuri de-a plăti daune. La asta se adaugă și diverse dosare și condamnări pe care le-a avut Nelu Iordache, cel care și-a lipit mult prea bine numele de firmă.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunţat că Guvernul va aloca cinci milioane de lei companiei TAROM ca să trimită aeronave să aducă acasă românii afectaţi de decizia companiei Blue Air de a opri zborurile. Ulterior, Guvernul ar vrea să recupereze banii de la Blue Air la pachet cu celelalte restanţe pentru care Administraţia Fondului de Mediu a pus poprire pe conturi. În cazul în care pasagerii doresc să-și recupereze banii, ministrul i-a îndrumat pe aceștia să acționeze în instanță.

Grindeanu a amintit că poprirea nu avea în vedere întreruperea zborurilor operate de către Blue Air, ci aceasta a fost aleasă chiar de către conducerea companiei. De altfel, problemele cu banii bântuie firma de ceva ani.

De altfel, Blue Air a mai anunțat că are în vedere să transfere o parte din zboruri către o altă companie privată regională – Air Connect (a cărei lansare a fost anunțată în iulie 2022). Anunțul a venit cu câteva ore înainte ca Blue Air să suspende activitatea și firma parteneră nu a precizat câte și ce zboruri va prelua. Mai interesant e cine o conduce: câte 20 la sută din acțiuni pentru cinci acționari, și anume Karpaten Outgoing, Domnița Iulia Muntean, Florin Necula, Cosmin Adrian Pop și Regional Air Suport (deținută integral de Dorin Ivașcu). Dorin controlează și Aeroportul Tuzla, a fost șef la birouri externe TAROM în comunism, iar în 1997 a fost acuzat de trafic de armament către țări din Africa.

Director general a fost anunțat Tudor Zamfir Constantinescu, pilot și director comercial Blue Air până în 2019. A fost chiar și administrator al Blue Air Airline Management Solutions. Detaliez un pic mai încolo ce-i cu firma asta.

Problemele cu Blue Air nu sunt noi și unele sunt legate direct de Nelu Iordache. El este un om de afaceri care a reușit o fraudă considerabilă din fonduri europene acordate pentru construirea autostrăzii Arad – Nădlac (de unde și porecla „regele asfaltului”). Chiar în septembrie 2021 și-a luat o condamnare definitivă la 11 ani și nouă luni de închisoare. Verdictul a fost dat la Curtea de Apel București. O bună parte din bani ar fi fost folosiți pentru cumpărarea de avioane Blue Air încadrată în grupul Romstrade.

Ca să-ți faci o idee de câți bani a reușit să se folosească, aproximativ 25 de milioane de lei au făcut „puf” într-o perioadă destul de scurtă. Pe fondul investigației, Iordache a vândut compania către Blue Air Airline Management Solutions. Aceasta a fost înființată cu puțin timp înainte de semnarea contractului de achiziție a activelor Blue Air.

S-a ajuns la vânzare pentru că, în decembrie 2012, Rom­strade (firma fanion până la acea dată a lui Nelu Iordache) a intrat în insolvenţă. El era cercetat pentru milioanele de lei pomenite mai sus. Operațiunile Blue Air au fost vândute în mai 2013 pentru șase milioane de lei. În ianuarie 2014, DNA a cerut suspendarea intrării în faliment a Beta Sky Imobiliare (fostă Blue Air Transport Aerian) și în noiembrie 2017 Beta a cerut anularea contractului de transfer. Ai un timeline cu întâmplările astea publicat de Ziarul Financiar în ianuarie 2018.

Nelu Iordache a mai încercat ceva ce avea să ridice suspiciuni: construirea unui aeroport privat chiar lângă Adunații Copăceni, satul acela din România pe care-l aduci în discuție doar în timpul unui banc. Ar fi fost un plan ideal pentru el, deoarece foarte multe întreprinderi cu care avea legături își aveau sediul chiar în acea zonă. Din banii amintiți mai devreme, aproximativ 9,8 milioane de lei ar fi fost folosiți pentru achiziționarea de terenuri. 

Nelu Iordache a mai avut tangențe cu Direcția Națională Anticorupție și chiar cu Poșta Română. Pe 1 noiembrie 2016, DNA i-a trimis în judecată pe Iordache și pe Cristian Mihai Buciu, director al direcției operaționale din cadrul Companiei Naționale Poșta Română, deoarece ar fi prejudiciat Poșta cu peste 3,3 milioane de euro.

După dispariția lui Nelu Iordache din peisaj, compania Blue Air este deținută de Airline Invest, în proporție de 76,18 la sută, Rada Teodor Cristian și fratele său, Rada Mihai Cătălin. Cei doi frați mai controlează și alte firme pe care merită să le amintim: North Gate Prime Real Estate și Blue Air Group, la care putem adăuga și Gaz Trading, dar care a fost radiată. În 2020, se pare că nicio firmă nu a reușit să înregistreze rezultate pozitive.

Să nu uit însă de Blue Air și cum a ajuns cu conturile blocate. 

Blue Air are și o istorie de lungă durată cu ANPC. Horia Constantinescu, președintele Agenției, a spus că, de fapt, Blue Air nu despăgubește mii de pasageri, după ce cursele lor au fost anulate sau în urma altor nereguli. Astfel, compania lui Iordache avea să primească o amendă destul de usturătoare: două milioane de euro. Bineînțeles, nu era singura vizată de astfel de controale, ANPC avea mai multe companii pe lista neagră, printre care chiar și TAROM.

Un exemplu a avut loc chiar cu o zi înainte de poprirea realizată pe conturile celor de la Blue Air. ANPC a amendat compania aeriană, după ce a anulat 11 289 de zboruri – adică 178 405 rezervări pentru care s-au făcut plăți de peste 66,5 milioane lei.

Blue Air a contestat amenda, ba chiar a acuzat mai multe presiuni. La această amendă s-au adunat și datoriile pe care le are și către Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni. Conducerea aeroportului a subliniat însă că nu acesta este motivul pentru care a oprit zborurile.

Compania aeriană a justificat oprirea zborurilor prin poprirea pusă pe fondurile sale, deoarece nu poate plăti combustibilul avioanelor, taxele datorate aeroporturilor și cheltuielile de întreținere.

Se mai adaugă la asta și datoria de cinci milioane de euro pe care Blue Air o are la Administrația Fondului pentru Mediu de care a zis și Grindeanu. De la AFM a venit poprirea din 6 septembrie și asta ar fi dus la oprirea avioanelor și blocarea pasagerilor prin tot felul de aeroporturi.

În ciuda comunicatului pe care l-a oferit Blue Air, ministrul Mediului Tánczos Barna a afirmat că, de fapt, această poprire nu afectează operațiunile și obligațiile față de pasageri. Așadar, avem un clasic joc de aruncat vina, ca la clasele mici.

Blue Air e o companie low-cost și pe piața locală cel mai mare concurent e Wizz Air (care-i din Ungaria). Pe fondul ăsta a venit și o ipoteză conspiraționistă: ministrul Tánczos Barna (din partea UDMR) face jocurile Ungariei și pune la pământ Blue Air (companie românească). Asta și pentru că poprirea a fost făcută de AFM, în loc s-o facă ANAF, de exemplu.

Este foarte important de menționat că Wizz Air este de aproape opt ori mai mare decât Blue Air. 

Dincolo de numărul de pasageri și de bani, poate ajută mai mult asta: Blue Air – controlată acum de Rada Teodor Cristian – are peste 2 200 de dosare în instanță. Adaugă la asta și toate mizeriile pe care le-a făcut cu anulări de zboruri. Acolo nu mai e mâna apropiaților lui Orbán sau a Wizz Air (care nici ea nu-i lipsită de probleme, dar nu ăsta e subiectul acum). 

Firesc însă că Wizz Air a ieșit pe interval atât c-o reclamă, cât și cu anunțul că-și extinde activitatea. Până la urmă, orice gol pe piață înseamnă o ocazie de-a crește. 

Într-o altă notă, la fel de bine poate fi „mâna” Ryanair pe low-cost care nu vrea concurență din România. Până la proba contrarie, Blue Air rămâne o companie care nu și-a rezolvat problemele și care acum a lăsat mii de pasageri pe unde i-a prins anunțul. Într-un editorial G4Media, Dan Tăpălagă propune o altă ipoteză de lucru: premierul Nicolae Ciucă e „lucrat” de cei din cabinetul și partidul său, în speță Tánczos Barna cu decizia de-a bloca conturile Blue Air. Nici teoria asta nu poate fi, deocamdată, confirmată.

Că tot vorbeam de Wizz Air, a decis să-i ajute pe românii care au fost afectați de problemele pe care Blue Air le are, ba chiar cu tarife speciale pentru aceștia – cum ziceam, dacă e un gol, cineva va sări să-l umple și să facă bani. Totodată, și Ryanair a anunțat că au pus la dispoziție bilete pentru românii blocați în străinătate. 

Dacă ești într-o situație dificilă, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că românii au acces la o linie telefonică deschisă special pentru ei 0040751084537 și adresa de mail callcenter@mae.ro. Pe lângă asta, românii pot apela la cel mai apropiat oficiu consular al României. Lista e aici.