Știri

Tot ce trebuie să știi despre scandalul implicării SRI în dosarele penale din România

În 2009 a fost semnat un protocol secret care prevedea cooperarea dintre parchete și Serviciul Român de Informații.
4.4.18
Laura Codruța Kovesi, împreună cu șeful SRI, Eduard Hellvig. Fotografie de Marius Dumbrăveanu/Mediafax

Subiectul dezbătut intens în România în ultimele zile îl reprezintă așa-numitul „protocol de cooperare” dintre parchete, mai ales DNA, și SRI. Pe scurt, este vorba despre faptul că foarte multe dintre dosarele penale pe corupție au fost făcute de procurori în colaborare cu ofițerii SRI.

Acest lucru nu e chiar o noutate în România, numai că problema care s-a ridicat acum este până unde s-a mers cu această colaborare și dacă nu cumva s-au încălcat principiile de drept din România.

Publicitate

Adică ce să caute niște ofițeri SRI într-o activitate care, potrivit legii, trebuie să fie făcută de procurori?

Scandalul a început după ce directorul SRI, Eduard Hellvig, la cererea premierului și a ministrului Justiției, a decis desecretizarea protocolului de colaborare instituțională între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații, semnat în 2009.

Trebuie să-ți mai spun că, în prezent, colaborarea dintre cele două instituții, pe tema combaterii corupției, nu mai există. Aceasta a fost stopată în februarie 2016, când Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de procedură penală care permitea SRI să facă interceptări ale convorbirilor în dosarele instrumentate de DNA.

Chiar și așa însă, după ce citești actul făcut public acum de SRI, îți ridici câteva întrebări legitime: a fost sau nu legală înființarea de echipe mixte dintre procurori DNA și ofițeri SRI care să lucreze în cazurile de corupție? De ce a fost desecretizat abia acum acest protocol, deși a expirat în urmă cu doi ani?

Răspunsurile la aceste întrebări împart în două lumea justiției: pe de o parte există voci care susțin că protocolul ar conține prevederi care depășesc cadrul legal, iar altele, din contră, nu văd nicio neregulă în conținutul acestuia.

Vocile pro și vocile contra în chestiunea colaborării dintre SRI și procurori

Cea mai critică voce a acestui protocol este a judecătoarei Dana Gârbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, cea care a și cerut constant desecretizarea acestuia.

„Protocolul din 2009 dintre Parchetul General şi SRI încalcă normele constituţionale şi internaţionale de bază privind statul de drept, democraţia, separaţia puterilor, independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor omului. Aceasta e concluzia la care ajungi citind cu atenție Protocolul din 2009 semnat între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii. Gravitatea celor prevăzute în acest Protocol e cutremurătoare pentru orice persoană, chiar cu minime studii juridice şi noţiuni elementare despre stat de drept”, a scris pe Facebook Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.

O să-ți explic mai jos care sunt cele mai controversate dispoziții din respectivul act, acum hai să vedem ce spun și ceilalți actori din justiție.

În decursul anului 2015, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dezbătut de trei ori în ședință acest subiect și niciodată nu au ajuns la o concluzie unanimă. Foștii membri ai CSM nu au dorit să ceară public desecretizarea acestuia.

Publicitate

Printre magistrații CSM care susțin că acel protocol nu încalcă legea se numără judecătorul Cristi Danileț și Bogdan Gabor, președintele Asociației Procurorilor din România.

„Slavă Cerului că s-au desecretizat Protocoalele alea. După cum se vede nimic ciudat, nimic nelegal. Totul la vedere, totul pentru cooperare în vederea protejării statului și cetățenilor! Simplu. De acum ce mai inventați?’’, a scris pe Facebook Cristi Danileț.

Fostul șef DNA, Daniel Morar, actualmente judecător la Curtea Constituțională, este o altă voce critică a acestui protocol, însă pozițiile sale au fost inconsecvente în privința colaborării instituționale cu SRI, după cum arată o analiză g4media.ro.

Dacă în 2012 se declara mulțumit de colaborarea cu SRI, zilele trecute, într-un interviu acordat jurnalistei Sorina Matei, Morar a criticat dur protocolul.

Daniel Morar a susținut că „unele dispoziții sunt chiar contrare legii’’, însă deși știa de existența protocolului încă din anul 2009, acesta nu l-a denunțat la acel moment. Pentru Morar, să denunțe o ilegalitate ar fi fost o obligație.

Potrivit legii, „informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public’’.

Cum se apără șefa DNA, Laura Codruța Kovesi

În schimb, semnatara documentului, Laura Codruța Kovesi (care în 2009 era procuror general al României), spune că nu a făcut nimic ilegal.

„S-a constituit un grup de lucru care a elaborat un proiect de protocol, acest proiect a fost distribuit tuturor structurilor de parchet. În 2009 lucrau cam 2.500 de procurori în România. Toţi au citit protocolul, au făcut observaţii scrise, unele au fost chiar inserate în protocol. Acest protocol a fost aplicat de mii de magistraţi timp de șapte-opt ani de zile, nimeni nu a făcut vreodată vreo sesizare că ceva ar fi nelegal. Mai mult, domnul (Daniel Morar-n. red) a exercitat atribuţii de procuror general. Dumnealui, dacă considera că protocol nu era legal, putea oricând să îl denunţe. Dar acest lucru nu s-a întâmplat", a explicat Kovesi într-un interviu la Europa FM.



În mod normal, pentru lămurirea acestei controverse, CSM ar trebuie să analizeze documentul respectiv și să iasă cu o concluzie argumentată juridic. De altfel, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că va cere desecretizarea protocoalelor care au fost încheiate cu SRI de către instituţiile din sistemul judiciar românesc. Nu numai DNA a avut un protocol de colaborare cu SRI, ci multe alte instituții (cum ar fi ANAF).

„Am primit corespondență de la entități din sistemul judiciar, care au comunicat că au existat și există sau au fost denunțate astfel de protocoale cu structuri de informații, după cum urmează: Parchetul de pe Înalta Curte de Casație, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, precum și la nivelul CSM, însă acest protocol a fost denunțat în anul 2017 de către vechea conducere a Consiliului”, s-a discutat azi în ședința CSM.

Care sunt totuși punctele controversate din această „colaborare instituțională”?

Articolul 6 alin. (1) din protocol prevede ca procurorii să comunice „în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valorificare a informațiilor și sesizărilor primite de la serviciu, referitoare la infracțiunile prevăzute în art. 2”.

Cu alte cuvinte, dacă procurorul dintr-un caz de corupție primește niște informații de la SRI, el trebuie să spună serviciului ce anume a făcut cu respectivele informații.

Această prevedere a fost interpretată de vocile critice drept o formă de raportare a procurorilor către Serviciul de Informații, lucru care le-ar limita independența acestora.

Protocolul mai prevede niște „planuri de acțiuni comune’’ ale echipelor formate din procurori și agenți SRI, iar asta iarăși ar putea fi interpretată drept o îngrădire a independenței procurorilor.

Publicitate

O altă problemă a fost semnalată de organizația pentru apărarea drepturilor omului APADOR-CH. E vorba de faptul că înființarea de echipe comune procurori-lucrători SRI şi a planurilor comune de acţiune parchet-SRI ar depăşi limitelor Codului de procedură penală.

Ce se întâmplă cu probele strânse în baza protocolului

Pe lângă dezbaterea privind legalitatea sau nu a protocolului, miza reală a acestei desecretizări rămâne soarta unor dosare aflate pe rolul instanțelor.

Judecătorii, pentru fiecare dosar în parte, vor decide dacă vor înlătura probele strânse în perioada colaborării DNA – SRI sau nu. Ca procedură, legalitatea probelor dintr-un dosar o stabilește judecătorul de cameră preliminară și, până la momentul descretizării protocolului, acestea s-au dovedit, în general, a fi în regulă. Au trecut de acest filtru.

Un verdict al CSM în privința legalității protocolului probabil va cântări mult pe viitor în balanța celor două tabere.