Știu la ce te gândești: Există un univers în care inhalarea de oxid de azot, de obicei asimilat din baloane și tuburi de frișcă lichidă, poate fi periculoasă? Săptămâna trecută, când cineva cunoscut m-a întrebat dacă e o idee bună să cumpăr o duzină de tuburi de frișcă la reducere, nu am putut decât să bâjbâi un răspuns: nu cred că e cea mai bună idee să cumpăr atât de multe, dar nu eram sigur de ce.
Ce știm deja: gazul de oxid de azot transformă crema de frișcă în frișcă solidă, îi dă super viteză mașinii lui Vin Diesel și face experiența la stomatolog mai puțin oribilă. Iar dacă îți umpli plămânii doar de distracție, ești un pic high cât timp îți ia să-l expiri. Ăsta-i tot șpilul. Nu e tocmai heroină, nu?
Videos by VICE
„Poți să mori dacă consumi asta în anumite circumstanțe”, a spus Matthew Howard, asistent social și editor la Jurnalul Bolilor de Dependență de la Universitatea din Chapel Hill, Carolina de Nord. Din fericire, el a adăugat: „Majoritatea oamenilor consumă puțin și episodic.”
Citește și: Am băgat niște droguri dubioase care m-au făcut să văd cu purici
Ca să aflu mai multe despre oxidul de azot consumat ca drog, am vorbit cu Katie Leslie, coordonatoarea cercetărilor de anestezie de la spitalul Royal Melbourne. Ea spune că „adoarme oamenii, ameliorează durerea și are efecte euforice.” A comparat cantitatea dintr-un tub de frișcă cu trei sau patru inhalări complete, „o doză relativ mică”, dar în același timp „e cam aceeași cantitate folosită ca să anesteziem pe cineva”.
Câteva scenarii în care NOS-ul ar putea să fie dăunător. Da, poate fi destul de nasol, dacă te chinui un pic.
Poți să colapsezi și să vomiți
Dacă vrei să consumi în scopuri recreaționale oxid de azot, unul dintre cele mai mari pericole e posibilitatea „să-ți pierzi cunoștința, să cazi și să te lovești la cap, sau să-ți rupi o mână”, spune Leslie. Dacă leșini și cineva sună la salvare, Leslie recomandă ca în punctul în care paramedicii te întreabă ce s-a întâmplat, cel mai bine e să spui că e de la NOS, decât să inventezi alte scuze. Ajungi să fii supus la multe teste total inutile, dacă minți.
Consecințele legale nu sunt tocmai cumplite. Canistrele de oxid de azot nu sunt legale, dar condamnările sunt destul de complicate, iar paramedicii te pot ajuta. „O să-ți pună o mască de oxigen”, spune ea. Dacă ai un deficit de vitamine de la inhalerea excesivă de oxid de azot (mai multe despre asta mai jos), ți se face „plinul” pe drumul spre recuperare.
Un alt efect secundar pentru consumatorii ocazionali este faptul că „oxidul de azot cauzează stări de vomă”, spune Leslie. (În timp ce ăsta e un aspect pe care ea și alții îl confirmă, experimentele din laborator nu au demonstrat asta concludent). Totuși, dacă ai încercat vreodată NOS, știi că de obicei ți se face greață, deci mai bine să ai grijă. „Poți să inhalezi voma și să mori înecat. Așa mor mulți oameni de supradoză”, spune Leslie. Așa că, la fel ca atunci când ai vertigo de la prea mult alcool, e mai bine să nu te întinzi dacă te-ai spart cu baloane.
Poți să rămâi fără oxigen
Oxidul de azot nu e oxigenul de care ai nevoie ca să trăiești. Dacă ți se învinețesc buzele, e clar că nu e bine, dar cel mai probabil nu o să mori din lipsă de oxigen dacă bagi NOS dintr-un tub de frișcă. Nu știu cum a ajuns Demi Moore la spital în 2012, după ce a inhalat NOS din încărcătoarele industriale de tuburi de frișcă.
De aici, definiția pentru ce numesc americanii „whippits” e din ce în ce mai clară. Imaginează-ți asta: îți place atât de mult NOS-ul încât renunți la tuburile de frișcă și începi să cumperi gaz în cantități mai mari. „Cazurile fatale, de obicei, implicau și măști de gaz”, îmi spune Howard. În general, cazurile în care au murit oameni există pentru că „într-un fel, știau ce fac și foloseau un fel de măști”, spune el.
„Atunci când oamenii leșină de la NOS, ei nu mai inhalează din balon sau din doză și inspiră aer”, spune Howard. „Dar, dacă ai pe față o mască de gaze, nu mai apuci să respiri”. Asta e îndoit dacă faci ca Andrew McCoy din Blacksburg, Virginia, care și-a pus o pungă pe cap ca să inhaleze mai mult oxid de azot. McCoy s-a asfixiat și a murit.
Deci, practic, mai bine te rezumi la baloane, tuburi de frișcă și să deschizi geamul, ca să mai intre un pic de aer.
Citește și: Medicamentul ăsta îi ajută pe profesori să corecteze mai bine lucrările
Dacă ai acces la NOS la muncă, poate să iasă nasol
Baloanele sunt genul de chestii pe care oamenii le folosesc la petrecerile de piscină, când atmosfera e atât de plictisitoare încât începi să inhalezi NOS, deci nu e tocmai un drog serios care să-ți mănânce zilele. Dar, potrivit lui Howard, există oameni care simt nevoia de a băga oxid de azot în fiecare zi: cei care lucrează cu butelii mari de NOS și se cam plictisesc la muncă. Efectele secundare medicale sunt cele pe care le vezi în stomatologie și industria alimentară.
Consecințele sunt similare cu cele ale pacienților de la terapie intensivă: „Pacienții dezvoltă o condiție medicală numită: Degenerare subacută combinată a măduvei spinării”, mi-a spus Leslie. Asta rezultă din deficiența de vitamine, iar dacă primești o injecție de vitamina B12, îți revii în scurt timp. În caz contrar, poți să ajungi cu membre paralizate, slăbiciune și furnicături în extremități.
S-ar putea să nu fie gaz ilariant
În 2012, un puști din nordul Londrei a inhalat un fel de gaz dintr-un balon, crezând din greșeală că e oxid de azot. A murit de atac de cord. O investigație făcută de Daily Mail a descoperit că ce a inhalat puștiul era un fel de „balon puturos”, cu scop de amuzament, pe care dacă îl spărgeai, împuțea camera. Acesta conținea butan, izobutan și pentan, care sunt toxice.
Citește și: Poți să scapi de efectul drogurilor prin sport, mâncare și vitamine?
În decursul cercetărilor mele pe acest subiect, am observat că e comun să combini canistrele de NOS cu altfel de inhalanți, cum ar fi solvenți volatili și praf de pulverizare. „Astea sunt super toxice”, mi-a spus Howard, când am vorbit pe scurt despre acest aspect.
Concluzia
A fost greu să iau în serios subiectul ăsta, deoarece, pe de o parte, dacă inhalezi din când în când oxid de azot, nu pățești nimic. Dar, pe de altă parte, acest gaz diabolic al morții a făcut 17 victime în Anglia, între 2006 și 2012. Condițiile medicale asociate cu un consum pe termen lung, cum e degenerarea combinată sub-acută a măduvei spinării, precum și mieloneuropatia sunt pe bune, dar destul de neobișnuite.
Pentru numele lui Dumnezeu, fă asta măcar cu oameni în preajmă, nu purta o mască și în general nu băga prea mult.
Verdictul final: Cât de înspăimântător e gazul ilariant?
2/5: Ia măsurile normale de siguranță
Urmărește-l pe Mike Pearl peTwitter.
Traducere: Diana Pintilie
Urmărește VICE pe Facebook:
Citește mai multe despre droguri:
Cei mai căutaţi zece traficanţi de droguri din lume
Consumul de MDMA afectează ciclul menstrual
E o idee groaznică să interzici toate lucrurile cu care se sparg oamenii