Tot ce trebuie să știi despre cum se va prăbuși Podul Constanța, dacă nimeni nu va face ceva

De ani buni se știe că Podul Constanța din nordul Bucureștiului trebuie să intre urgent în reparații capitale, pentru că riscă să se prăbușească, pur și simplu, doar că nimănui nu pare să-i pese.

În acest timp, pe la cârma Ministerului Transporturilor au trecut o groază de miniștri de mai multe culori politice, care au avut cu totul și cu totul alte priorități, dar, în niciun caz siguranța cetățeanului din București. Vina a fost pasată de la unul la altul: Gabriela Firea spune că CFR este singura autoritate responsabilă pentru că s-a ajuns aici. Scandalul ăsta îmi amintește de pasarela din Parcul Herăstrău (Regele Mihai, mai nou) pe care mureau oameni anul trecut.

Videos by VICE

Deși e un pod foarte important pentru București, nimeni nu l-a reparat în 79 de ani

Imaginează-ți că locuiești într-o familie tradițională, ai 80 de ani, dar încep să te lase toate alea. Cu un ochi nu mai vezi, artroza îți nenorocește articulațiile, te mai scapi pe tine, tensiunea e din ce în ce mai mică, nu prea mai auzi. Și ai tăi, în loc să te ducă la un medic, te trimit la piață, la cumpărături.

Cam asta e și cu Podul Constanța, una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură din București. A fost construit în doar cinci luni, mai exact în anul 1939, pe vremea când România era condusă de Carol al II-lea. Astăzi, lucrarea face parte din coridorul IV transeuropean.

Pe pod sunt dispuse cinci linii de cale ferată, din care mai funcționează doar două că, deh, atât putem, să zicem mersi că mai sunt și alea. Este vorba despre liniile IV și V, modernizate în urmă cu ceva ani și sunt cele pe unde trece trenul atunci când te duci la mare. Restul, sunt bune de fiare vechi, dar să nu dăm idei. Mai sunt acolo instalațiile de electrificare a celor două căi ferate, tot felul de cabluri, dar și o conductă de gaz metan.

Pe sub pod se desfășoară ditamai artera rutieră care preia traficul dinspre DN1, DN 7 și autostrada București – Pitești direcționându-l spre Calea Griviței. La orele de vârf, traficul este megaintens, iar zgomotul produs de automobile sub pod este infernal. Pe-acolo, mai circulă troleibuze și tramvaie, mai sunt tot felul de guri de canalizare și de cabluri pentru iluminatul public, iar, în subteran, avem Magistrala 4 de metrou (M4).

Ei bine, pe cât de important este podul acesta pentru București pe atât de degradat este. E folosit de 79 de ani, dar nu a fost niciodată reparat. Doar pe vremea comuniștilor, în anul 1970, s-au făcut ceva lucrări de întreținere.

În anii ’80, s-a început construcția tunelului pentru M4, iar Revoluția a prins lucrarea cu terenul decopertat. Pe vremea lui Ceaușescu, planul era ca odată cu construcția metroului să se lărgească și pasajul și să se consolideze și podul. Ulterior, în 2000, când s-a dat în folosință M4, nu s-a mai reabilitat Podul Constanța și nici pasajul rutier nu s-a mai lărgit.

Așa s-a ajuns ca lucrarea să fie într-o stare avansată de degradare, un pericol real pentru participanții la trafic și, din cauza dimensiunii reduse a trotuarului, oamenii să fie nevoiți să traverseze calea ferată ca să ajungă pe partea cealaltă.

Podul este al tuturor și al nimănui

Reabilitarea podului cade în sarcina Ministerului Transporturilor, dar șoseaua și zidul de sprijin sunt în ograda Primăriei Municipiului București, liniile de cale ferată sunt la CFR, iar linia de tramvai și firele pentru troleibuze sunt la RATB.

Îți dai seama că reabilitarea sa ar însemna cooperarea a PATRU INSTITUȚII din România. Unde s-a mai văzut așa ceva? Păi, nu s-a mai văzut. Tocmai pentru că această sincronizare n-a existat, lucrările au întârziat să apară.

În anul 2006, CFR a primit de la PMB două autorizații de construire pentru acest pod, dar, de-atunci, instituția nu a mai inițiat niciun demers. Evident, nu s-a întâmplat nimic.

În anul 2016, PMB anunța cu mult fast că vrea să efectueze lucrări de lărgire a carosabilului de pe Calea Griviței. Evident, nu s-a întâmplat nimic.

„Sunt curios care sunt variantele lărgirii. În dreapta pasajului este tunelul Magistralei 4 de metrou, iar în stânga este un trotuar lat de doi metri care trece prin fața unor proprietăți. Nu știe nimeni ce utilități trec sunt sub trotuar. Mai mult de o bandă nu s-ar obține. Au fost tot felul de planuri, în trecut, dar niciunul nu s-a concretizat. Pe vremea lui Oprescu s-a vehiculat ideea de a se închide inelul median și de a se construi un pasaj rutier peste calea ferată. Un alt plan de dată recentă se referea la prelungirea și lărgirea străzii Marginei și pentru a o conecta la Calea Griviței. Dar ar trebui să se construiască și un pasaj subteran și să fie efectuate și niște operațiuni de expropiere. Sunt niște blocuri construite acolo și un depozit de apă minerală”, mi-a explicat Cristian Bulfon, consilierul USR de la Sectorul 1 care a semnalat starea degradată în care a ajuns Podul Constanța.

Anul trecut, Ministerul Transporturilor anunța că va finzaliza expertiza tehnică, proiectul tehnic și execuția lucrărilor. Evident, până în aprilie 2018 nu s-a întâmplat nimic. Mințile luminate de la MT au reușit să finalizeze o parte din hârțoage. Bine, nici podul nu s-a prăbușit, probabil că asta e singura consolare.

Acum, după ce imaginile cu starea alarmant de deplorabilă a podului au reapărut în actualitate, PMB s-a angajat să modernizeze Calea Griviței în același timp în care Ministerul Transporturilor va reabilita Podul Constanța. Dar, pentru ca asta să se întâmple cu adevărat, primăria condusă de Gabriela Firea trebuie să reactualizeze studiul de fezabilitate pentru supra-lărgirea Căii Griviței și a Bulevardului Bucureștii Noi, în zona care nu a fost niciodată reabilitată după ce s-a construit magistrala 4 de metrou.

Știu, pare SF pentru România. Și nu vorbim despre vreun pod care să traverseze subacvatic apele unui ocean.

Ministerul Transporturilor știa de problema Podului Constanța din 2014

Problemele acestui pod nu sunt de ieri de azi. În anul 2014, Inspecția de Stat în Construcții București-Ilfov a solicitat firmei Incertrans S.A. să elaboreze o expertiză tehnică a acestui pod. Are 23 de pagini, iar când citești cele constatate te crucești, cu toate că oamenii ăștia care au analizat Podul au spus la vremea aia că, totuși, nu se înregistrează fisuri la elementele de rezistență. Dar de-atunci au mai trecut patru ani, iar MT-ul a mai finalizat o altă expertiză tehnică luna trecută. Într-o țară normală, ea ar trebui făcută public.

„Nu cred că mai avem nevoie de un nou Colectiv!”, spunea Cristian Bulfon.

În 2014, prima concluzie a inspectorilor este că beneficiarul, adică Ministerul Transporturilor, nu deține documentația de construire a pasajului. Să-ți dai palme, nu alta.

Apoi, au văzut și ei ce vedem și noi cu ochiul liber. Tencuiala este căzută, grinzile principale sunt ciobite, betonul s-a dislocat de pe ele descoperind armăturile ruginite, placajul a fugit de soclu și a luat-o la plimbare pe Calea Griviței, lipsesc bornele kilometrice, iar în rostul din cele două structuri ale pasajului se observă infiltrații. Stâlpii pasajului, inclusiv cei centrali, sunt degradați și fisurați longitudinal în dreptul armăturilor care, la rândul lor, sunt corodate și ruginite.

Din cauza faptului că nu există iluminat public, inspectorilor le-a fost imposibil de examinat suprastructura pasajului. Vorba lor, că scrie în document, „probabil că, în zona pasajului sunt și alte instalații care nu au fost observate”. Adică, dracu știe ce-o fi acolo!

Din 2014 și până astăzi, la cârma Ministerului Transporturilor s-au perindat nouă miniștri, dar niciunul n-a făcut nimic pentru podul ăsta.

Ce prespun lucrările de reabilitare

Specialiștii care au examinat în anul 2014 podul au analizat și impactul lucrărilor și ce măsuri trebuie să fie luate pe durata reabilitării. Instalația electrică a căii ferate trebuie scoasă din funcțiune, circulația feroviară ar trebui să se deruleze pe un singur fir, iar viteza să fie limitată, probabil la 1 km/h. Deci, dacă lucrările încep vara asta, va fi un blestem să mergi cu trenul pe Litoral.

Traficul rutier ar trebui deviat prin Centură și pe străzile Jiului și Poligrafiei și Bulevardul Ion Ionescu de la Brad. Liniile electrice ale troleibuzelor ar trebui mutate lângă linia de tramvai, iar viteza minimă de circulație a lor ar trebui să fie de 5 km/h. Multe dintre lucrări ar trebui să se desfășoare noaptea, iar pietonilor ar trebui să le fie interzis să mai meargă prin zonă.

La nivelul nostru de competență, e lucrarea naibii. Dacă eram în China, podul ăsta era refăcut într-o zi, maximum. La noi, nimeni nu s-a hazardat să dea vreun termen limită. De fapt, nimeni nu știe când vor începe lucrările și cât vor dura ele. Va dura o veșnicie.

https://www.facebook.com/viceromania/