Articolul a apărut inițial pe Tonic.
Dacă cauți pe Google termenul de „narcisist”, o să găsești o listă cu suficiente simptome cât să ajungi la concluzia că tu și toată lumea din cercul tău social suferă de tulburare de personalitate narcisistă. Boala asta e ca o enigmă, deoarece criteriile de diagnosticare includ aroganță, lipsă de empatie și un sentiment de îndreptățire. Să fim serioși, cine nu a trecut prin astea din când în când?
Videos by VICE
Deși, într-un studiu din 2017, a fost clasată pe locul doi ca cea mai comună tulburare de personalitate, chiar sub tulburarea obsesiv compulsivă, boala asta este cel mai puțin înțeleasă.
Zlatan Krizan, profesor de psihologie la Universitatea de stat din Iowa, care la petreceri își descrie jobul ca un „studiu a nemernicilor”, spune că e dificil să definești clar această tulburare din cauza unui spectru foarte mare. În 2017, el și colegii săi au publicat o lucrare despre spectrul modelului narcisist care definea trăsăturile principale ale narcisismului. Apoi au identificat un set de caracteristici de personalitate care pot determina o anumită „tipologie” individuală a narcisismului. Care e diferită de a celorlalți.
„Nu e ca și cum ai niște oameni complet OK și alții care sunt narcisiști”, spune Krizan. „Majoritatea oamenilor sunt în partea cea mai joasă a spectrului, apoi mai ai parte și de unii care sunt clasați în top. Oamenii sunt combinații ale acestor diferite tendințe de personalitate.”
Krizan spune că există două nuanțe distincte ale narcisismului: grandomanie și vulnerabilitate. Narcisiștii grandomani sunt mai aproape de ce ne imaginăm: ei tind să fie enervant de îndrăzneți, supra-încrezători și aroganți. Pe de altă parte, narcisiștii vulnerabili tind să fie pasiv-agresivi, ranchiunoși și emoțional instabili. Fiecare tipologie, și tot spectrul dintre acestea două, împărtășesc trăsătura principală de a se simți îndreptățiți și convingerea că nevoile unora pur și simplu sunt mai importante decât nevoile altora.
O problemă de sănătate mintală devine o condiție diagnosticabilă în funcție de cât de mult afectează abilitatea de a funcționa. Însă Krizan spune că, atât timp când nevoile unui narcisist sunt acoperite și reiterate, sunt șanse mai mici să se manifeste în feluri problematice, ceea ce înseamnă că de cele mai multe ori trec neobservați. Probabil că sunt mult mai mulți narcisiști în Vest decât credem noi, în special în anumite medii, cum ar fi în corporație, în mediul academic și în artă, unde să fii special și diferit sau să ai abilități unice sunt lucruri căutate și răsplătite.
„Ceea ce este patologic sau problematic trebuie întotdeauna evaluat în contextul cultural”, spune Krizan. „Dacă ai o putere și resurse aproape nelimitate, rareori te vei afla în locuri în care nevoile tale de narcisism sunt amenințate în așa fel încât să provoace o tulburare.” O persoană săracă cu aceleași nevoi de grandiozitate, într-o altă cultură care nu răsplătește auto-absorbția, ar putea fi mult mai probabil să prezinte trăsături problematice.
Unele trăsături narcisiste ar putea fi, de fapt, benefice în anumite contexte: narcisiștii grandioși sunt deseori de succes, fermecători și orientați spre obiective bine stabilite, dar aceste trăsături devin mult mai puțin de dorit în parteneriatele romantice. De exemplu, unul dintre semnele de recunoaștere ale unui partener narcisist este că nu poate niciodată să-și asume greșelile.
„Este foarte dificil, dacă nu chiar imposibil, ca un narcisist sa fie responsabil pentru acțiunile sale”, spune Wendy Behary, psihoterapeut și director al Centrului Terapiei Cognitive din New Jersey. Behary s-a specializat în consilierea narcisiștilor și a partenerilor acestora. „Un narcisist întotdeauna neagă, apără, justifică și dă vina.” Ca parteneri romantici, Behary spune că narcisiștii sunt, de asemenea, adesea disprețuitori, critici, manipulatori și umilitori, demontând încrederea de sine a partenerilor și instalând un sentiment de auto-îndoială.
„Narcisiștilor le este foarte greu să recunoască că au greșit, iar motivul principal pentru asta este că, în esența lor, există cineva care se simte foarte rușinat și nesigur atât de mult, încât trebuie să aibă dreptate, pentru că a greși este o stare intolerabilă. Ei nu pot fi responsabili”, spune Behary.
Deoarece trăsăturile narcisiste au loc pe un spectru, poate fi dificil să afli dacă ești într-o relație cu un narcisist diagnosticabil sau doar cu cineva care prezintă din când în când trăsăturile pe care cu toții le mai avem din când în când.
„S-ar putea să ai o relație cu un narcisist dacă partenerul tău minimizează, judecă, umilește sau alterează orice spui. Sau dacă nu ai niciodată răspunsul corect la întrebările lui sau dacă te îndoiești constant de care ar putea fi răspunsul «corect». Sau dacă se dezlănțuie Iadul când te superi pentru ceva ce au făcut”, spune Behary.
Poate că este un cadou special pe care narcisiștii îl oferă, pentru că se hrănesc cu simțul decisiv și eficacitatea partenerului, ceea ce face ca o relație cu un narcisist să fie extrem de dificilă. Recomandările lui Behary pentru cei care doresc să scape sunt de a ajuta partenerul narcisist să vadă că dezmembrarea este, de fapt, în interesul lor. Reține că nevoile celorlalți sunt mai prejos decât ale lor, deci este mai bine să apelezi la abordarea unei despărțiri benefice pentru ei. Dacă e posibil, determină-l pe narcisist să inițieze despărțirea.
„Deoarece narcisistul nu poate tolera eșecul sau respingerea”, spune Behary, „iar să fie părăsit e o rană adâncă pentru ego, trebuie să vină din partea lui.”
În timp ce Behary spune că este aproape imposibil să ai o relație sănătoasă cu cineva din extremele spectrului narcisismului, este posibil ca lucrurile să funcționeze cu o persoană care se află la capătul inferior. Informarea despre tendințele narcisiste cu scopul de a evita interpretarea comportamentului unui partener ca o reflexie a propriei valori sau a meritelor romantice poate ajuta cu mult la menținerea intactă a vieții și stimei de sine.