Printre inițiatori se regăsesc organizații ca Asociația Pro Democrația, Asociația ACCEPT, ActiveWatch și Platforma Demos, iar la conferința de lansare de ieri au existat patru speakeri: Mircea Toma, de la ActiveWatch, Oana Băluță, reprezentantă Demos, Cristian Pîrvulescu, președinte de onoare al Asociației Pro Democrația, și Oana Marinescu, fostă purtătoare de cuvânt a cabinetului Tăriceanu, dar prezentă ieri în calitate de „simplu cetățean".În sala minusculă în care s-a ținut conferința, undeva pe lângă Arcul de Triumf, am observat doar două televiziuni prezente: Digi 24 și PRO TV. În rest, tabloul gazetăresc a fost completat de Associated Press și France-Presse. Au mai fost acolo Claudiu Crăciun, activist, lector universitar și fondator Demos, și Daniel Kozak, om de comunicare și unul dintre participanții la dezbaterea de sâmbătă de la TVR.„Toți suntem cetățeni egali: RESPECT pentru toți! Drepturile omului și libertățile fundamentale nu se votează".
Ce-și propune Platforma RESPECT
De ce se opun referendumului de redefinire a familiei
„Pentru noi, cei de aici, scandalul Bodnariu și campania Coaliției pentru Familie sunt exemplare din acest punct de vedere. Este vorba despre o intenție organizată care urmărește să pună clasa politică în defensivă în raport cu apărarea drepturilor omului, în condițiile în care statul de drept din România este permanent atacat."
Oana Băluță, fotografie via contul de Facebook al Oanei Băluță
„Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în alte state în care a avut loc un referendum așa cum se cere și în România, vedem că acest referendum a fost un pas și, în acest moment, persoanele LGBT sunt instrumentalizate pentru un scop mai mare. Următorii pași sunt legați de limitarea accesului femeilor la întreruperea de sarcină, iar organizațiile care fac parte din această Coaliție pentru Familie nu se află la un prim demers. Dacă ne uităm la limitarea drepturilor omului, sexuale și reproductive, în 2011, a avut loc un demers care urmărea să interzică sau să limiteze accesul femeilor la întreruperea de sarcină."
De ce așa târziu?
„Eu vă propun un răspuns scurt: pentru că n-au fost forțe oculte care să ne organizeze și Soros n-a investit nimic, așa că noi am stat și am așteptat. Nu, răspunsul serios este cel pe care l-au dat Oana și Oana: că fiecare dintre noi a simțit că e important să se întâmple ceva, dar nu am avut resurse pentru organizare și organizarea întâlnirii noastre. Asta a fost. Presiunea a devenit mare acum și cu referendumul în față am zis: totuși, nu se poate, chiar nu mișcă nimeni nimic? Și am dat telefoane. După cum se vede, în 48 de ore, o sută de organizații s-au înscris. Toată lumea așteaptă să dea cineva semnalul. Soros n-a fost pe fază."
Cristian Pîrvulescu:„De ce acum? Poate pentru că, așa cum și eu am fost dezorientată luni de zile uitându-mă la ce se întâmplă, cred că dezorientarea aceasta și revolta aceasta au fost trăite de mai mulți, poate chiar toți, nu vreau să vorbesc în numele tuturor. Ne uitam la ce se întâmplă, la modul în care lumea nu a tratat cu seriozitate tot demersul de strângere de semnături, de ridicare a platformei, lobby-ul pe care l-au făcut în Parlament și, în același timp, neexistând dezbateri reale în Parlament, nici nu aveai cum să intri și să începi să te poziționezi. La un moment dat, așa cum a spus Mircea, din revoltă în revoltă, am început să ne unim revoltele. Partea bună este că deși am fost abia în mai 2017, nu a fost un demers care să dureze doi ani. Ne-am întâlnit de două ori, am stabilit ce facem, am fost foarte coerenți și foarte deschiși unul către altul, iar după aceea, după ce a fost gata documentul, am avut sprijin voluntar din partea unor oameni care au muncit inclusiv în vacanța aceasta de Rusalii, ca să putem să avem vizual, să putem să ridicăm un site, să putem să ne organizăm și să apărem astăzi cât de repede."
„De ce atât de târziu? Pentru că am vrut să învățăm de la ceilalți. Am învățat de la polonezi, am învățat de la croați, cu care ne-am și întâlnit. Și am tras concluzii, acuma poate suntem ceva mai înțelepți decât ei și sperăm să fim poate și mai eficienți."
Cum vor opri referendumul?
Mircea Toma:„În legătură cu ce vom face mai departe, primul pas este să batem la ușa senatorilor și să le spunem: vorbiți și cu noi. Și vor lua o decizie - da, ei sunt senatori, pot să decidă - însă noi trebuie să ne ducem și să reprezentăm interesele unor oameni și valorile unor oameni și mai ales să reprezentăm niște principii democratice. Și ne vom duce să vorbim despre aceste lucruri cu ei, în măsura în care ne primesc, desigur. Vom face și partea de lobby și, după aceea, dacă Senatul consideră că acest referendum trebuie să aibă loc, atunci ne vom poziționa și vom comunica la momentul respectiv ce facem. Dar mai întâi vrem să vorbim cu senatorii și vrem ca și președinția și toate instituțiile statului să ne audă mesajul și să țină cont de ceea ce spunem, pentru că nu suntem cetățeni de rangul doi. Suntem cetățeni români. Începând de astăzi, noi vorbim cu ei, să știți. Cumva, vorbeam și înainte, dar așa, mai informal."
„Eu aș vrea să prelungesc puțin răspunsul, pentru că e un moment important. Nu avem o strategie legată de referendum. Este o strategie de termen lung. Referendumul este un episod pe care noi îl percepem important, dar nu singular, în protejarea unui sistem de valori care nu a avut un avocat suficient de vizibil în România. Deci ne pregătim pentru o campanie pe termen lung de reașezare a valorilor pe care le găsiți în manifestul nostru la locul lor, adică să fie respectate. Și suntem filoeuropeni, progresiști, astea sunt cuvintele cheie. Nu stăm în referendum. Cât privește referendumul, în discuția pe care am avut-o, trebuie să anunțăm acum că principiul formulat în mottoul manifestului rămâne politica noastră legată de referendum: drepturile fundamentale ale omului nu se votează."