6 lucruri de dinainte să înceapă școala care-ți arată că România încă e corigentă la educație

Tocmai ce s-a terminat a doua cea mai călduroasă vară din lume de când există date meteo și știi că urmează să-nceapă școala. Bine, ca adult, septembrie înseamnă doar că nu mai e așa cald pe drumul spre muncă și mai ai doar 40 de ani până la pensie.

Ca elev însă, e punctul culminant al vieții tale sociale după vacanță și crezi că nimic nu o să fie mai greu în viață decât să citești până la capăt „Frații Jderi”. Hehe, stai să vezi cum e să umpli tabele în Excel la corporație.

Oricum, chiar și când nu mai ești elev, e destul de greu să nu vezi direcția în care o ia școala românească. Lucrurile ori au rămas la fel ori, în unele cazuri, au ajuns chiar mai rău decât pe „vremea ta” – cum e propunerea pentru testări antidrog în clase, ceva de neimaginat acuma câțiva ani.

Așa că hai să tragem linie și să vedem câteva dintre lucrurile în neregulă cu învățământul românesc –și asta doar pe baza a ce s-a întâmplat în ultimele luni.

Știi povestea, oricât de praf e învățământul, lumea tot o dă înainte cu „dom’le, dar și ce olimpici internaționali avem!”. Dincolo de clișee obosite, viziunea românească despre învățământ e una elitistă și bine înrădăcinată. Pe direcția: nu trebuie copilul meu să fie în clasă cu elevi mai proști, cu ADHD sau prea diferiți, că-l trag în jos, ci tot cu copii de „familie bună”. De aici a venit probabil și măsura prin care Colegiile Naționale vor avea examen de admitere, o măsură prin care îi descurajează pe cei deja dezavantajați.

Recent, a pornit o întreagă dezbatere pe subiectul burselor de merit. Guvernul vrea ca, de anul ăsta, primii 30% din elevii din fiecare clasă, în ordine după media generală, să primească bursă de merit de 450 de lei pe lună.

Mulți părinți s-au înfuriat și au zis că e discriminare și omoară meritocrația deoarece copiii lor din clase bune nu vor lua bursă cu media 9, dar vor lua alte „loaze” cu media 6 doar pentru că sunt în clase slabe. După toată tevatura, guvernanții se gândesc acum să dea bursa și primilor 30%, dar și tuturor cu media peste 9,50.

În fine, dezbaterea e stupidă din mai multe motive, dar pe ce vreau să mă concentrez e argumentul cu „meritocrația”. Când îi pui în competiție pe George, copilul unor părinți care câștigă salariul minim de la sat, cu Ionuț din București, care are bani de meditații, aia nu e meritocrație. E doar rețeta prin care dăm la gioale celor dezavantajați și îi premiem pe cei care erau deja la 50 de metri mai în față la startul cursei. 

Nu-s împotriva ideii de a premia elevii cu rezultate – deși, statistic, cel mai mult succes îl au de obicei tot copiii din familii deja înstărite – doar că atenția e îndreptată greșit. În sens invers, când e vorba de bani pentru copiii din medii defavorizate, brusc, se cam termină generozitatea. 

Că tot ziceam de priorități și generozitate, hai să iau câteva exemple din direcția opusă. Programul „Masă caldă” în școli e ce-i spune și numele. Început prin 2016, Guvernul îl numește chiar și acum, în 2023, „proiect-pilot”. În alte cuvinte, ca un fel de fază de testare. Anul ăsta sunt la fel de puține școli ca anul trecut și încă ne punem întrebarea: „oare o fi bine să hrănim copiii din familii defavorizate?”. Ministerul își asuma că un milion de elevi vor beneficia de acest program, dar cred că mai avem de așteptat.

La capitolul abandon școlar, România e pe primul loc în UE. Cu toate astea, Ministerul Educației a depășit în această vară termenul limită până la care trebuia să publice lista de școli care ar fi trebuit să primească bani pentru reducerea abandonului. 

Cireașa de pe tort e însă următoarea:

În 2022, Ministerul Educației a fost amendat pentru discriminare de CNCD pentru că a eliminat bursele de ajutor social doar pentru elevii de liceu care merg la ore în altă localitate. Anul ăsta, ministerul a găsit soluția: tăiem bursa tuturor elevilor, nediscriminatoriu. 

Dacă erai un părinte prin anii ‘90, era normal să nu înțelegi cum stă treaba cu drogurile – tot ce știai despre asta era din secvența aia din BD în care Puiu Călinescu ia niște „prafuri”  și ce mai vedeai la știrile de atunci. Nici politicienii și poliția nu erau mai breji pe partea asta. 

Astăzi, când alte state merg pe decriminalizarea deținerii pentru consum propriu și se concentrează pe ajutarea dependenților, noi încă suntem la faza War on Drugs a lui Reagan din anii ‘80. Credem că soluția sunt pedepsele mari și stat polițienesc, deși s-a dovedit că strategia asta nu a ajutat niciodată la nimic.

De asta, nu e de mirare că, după accidentul din 2 Mai în care un băiat de 19 ani a omorât două persoane după ce s-a urcat la volan sub influență, Guvernul s-a concentrat numai pe droguri. Sigur, corupția din poliție e doar un detaliu, așa că soluția e testarea antidrog a elevilor. Logic, nu? 

Propunerea de a testa toți elevii la grămadă nu a prins prea bine, așa că Ministrul de Interne a spus că vor fi testați doar cei cu „comportament specific consumului de droguri” – da, chiar așa a zis, nu glumesc. După care a urmat că va fi doar cu acordul părinților, după care a rămas că mai vedem.

Nu doar că testarea nu va rezolva problema, ci chiar va înrăutăți lucrurile, după cum a arătat criminologul Vlad Zaha. Că e o problemă cu consumul, asta e adevărat peste tot. Doar că în loc să adopte niște politici care să prevină consumul și să ajute dependenții, statul român are doar soluții punitive. 

Atitudinea asta e prezentă și la profesori și directori de școli, care vor ca elevii „problemă” să fie eliminați cât mai rapid. Și dacă tot suntem aici, să nu uităm că noua lege a educației prevede că acum poți pune camere video în clasă dacă majoritatea părinților sunt de acord.

Ai auzit de atâtea ori povestea cu românii și WC-urile din curte că nici nu te mai șochează titlurile bombastice cu asta. Tot așa, cum în fiecare septembrie apar reportajele anuale cu școlile cu toaleta în curte, ministrul Educației promite că „gata! de la anul n-o să mai fie” și o luăm de la capăt. Din când în când, mai apare și câte o știre cu copii care cad în veceu, cum a fost cazul unei fete de zece ani din satul Viișoara, județul Dâmbovița, care așa a murit în 2012.

Mare surpriză, și anul ăsta e la fel, cu nicio toaletă modernizată din cele 180 de școli luate în evidență de anul trecut până acum. Bine, problema condițiilor din școli în zone sărace e mult mai mare și pare nu neapărat că n-ar fi bani, ci că n-ar exista interes la centru.

Ai mai auzit de ideea că școala trebuie să fie laică, iar învățământul public separat de biserică. Așa ar fi normal, nu? La noi nu prea a prins așa mult, ba chiar de ceva ani se merge în direcția opusă. Pe lângă ora de religie în școli, acum se dorește și introducerea religiei ca materie de examen pentru Bacalaureat. Nu, nu doar la liceele teologice, ci în tot învățământul public.

În același timp, Ministra Educației, Ligia Deca, a vizitat fix înainte de începutul școlii o tabără religioasă pentru copii. Nu mă înțelege greșit, n-am nimic cu credința femeii, dar știi și tu prea bine cum politicienii fac de obicei lucrurile astea din interes electoral și să se pună bine cu cine trebuie.

Alt exemplu e Ministrul Sănătății, Rafila, care spune că urmează din 2024 să introducem „Educație pentru sănătate” printre materii, și a făcut un protocol în acest sens cu… Biserica Ortodoxă. De ce doar cu cea ortodoxă? Ce legătură are biserica cu știința și sănătatea? Nu prea are, dar dovedește ce vreau să-ți spun în continuare.

Poate că n-ai mai auzit de ele de la înfrângerea dezastruoasă la Referendumul din 2018, dar diversele grupuri conservatoare sunt încă destul de active, mai ales pe partea de educație. De exemplu, ONG-ul Alianța Părinților are o petiție pentru a scoate manualul pentru egalitate de gen din școli din cauza pericolului reprezentat de „ideologia de gen”.

Acum câteva luni, BOR și încă 12 culte au cerut să fie scoasă sintagma „orientare sexuală” din lege. Asta, apropo, la un articol care vorbea despre cum e interzisă discriminarea pe bază de etnie, sex, religie și orientare sexuală. E cu atât mai paradoxal că motivul pe care l-au invocat e că școala trebuie să fie independentă de ideologie, dar argumentul vine și de la biserica care susține predare religiei ortodoxe tuturor.

După care mai ai și clasa politică, care nu e cu mult mai diferită. În 2022, votul din Parlament pe introducerea educației sexuale s-a lăsat cu un bâlci sinistru și comentarii de tipul „noi am intrat în Europa cu fața, nu cu spatele”, care îți arată cam ce au înțeles unii din scopul materiei. Până la urmă, dacă tot nu putem să prevenim numărul uriaș de mame minore – și aici, România e pe primul loc în Uniunea Europeană –, s-a decis că le vom da o bursă de 700 de lei și aia e.

Până una alta, școala începe pe 11 septembrie. Îți urez succes în noul an școlar și clasicul „din școală scapă cine poate”.