Ce ți se poate întâmpla când MDMA-ul nu mai funcționează

Woman dancing in club in front of lasers

„E greu să vorbești despre MDMA fără să folosești clișee”, râde Laura, care a luat prima oară ecstasy la finalul anilor 90, în era Gatecrasher și Fatboy Slim. „Dar în acel moment inițial am avut sentimentul că totul e așa cum ar trebui să fie. Simțeam niște valuri de entuziasm incontrolabile și am avut o reacție viscerală la muzica electronică. Se simțea ca și cum rezonam cu fiecare strat din acea piesă. Avea ceva să-mi spună.”

Din nefericire, după șase până la opt utilizări, profunzimea experienței cu molly a Laurei s-a schimbat. „Acel sentiment de fericire, de lumină incontrolabilă în lume, nu mai era acolo”. Aparent – ca să folosim limbajul din industrie – „și-a pierdut magia”.

Videos by VICE

Nu e singura: există nenumărate discuții pe Reddit, Bluelight, Erowid și alte forumuri cu informații despre droguri legate de problema asta. Chiar și Ann Shulgin, faimoasa coautoare a bibliilor despre droguri Pihkal și Tihkal și nevasta așa-zisului naș al MDMA-ului Sasha Shulgin, a vorbit despre faptul că și-a pierdut magia. Deci cum se întâmplă asta – și e oare posibil să o recapeți după ce dispare? Am vorbit cu cele mai inteligente minți ale planetei despre MDMA.

Matt Baggott publică cercetări despre MDMA din 1999 și acum este CEO al Tactogen, o companie care dezvoltă compuși similari cu MDMA pentru uz medicinal. „Nu știm exact ce cauzează pierderea efectelor terapeutice sau pierderea magiei”, îmi spune el pe e-mail. „MDMA, în special în doze mai mari sau când oamenii iau mai multe doze într-o noapte, poate cauza scăderi persistente ale serotoninei și ale triptofanului hidroxilază – o enzimă cheie care face serotonină – și ale transportorului de serotonină. Aceste scăderi pot să-ți facă creierul să elibereze mai puțină serotonină în comparație cu dopamină, ceea ce ar putea face ca MDMA-ul să se simtă mai puțin magic și mai mult ca un stimulent obișnuit.”

Serotonina este cunoscută ca fiind „hormonul fericirii”, iar una dintre cele mai mari funcții ale MDMA-ului este să aprindă circuitele cerebrale cu acest neurotransmițător care creează bucurie. Drogul mai mărește și – la nivele mai mici – activarea în creier a adrenalinei și dopaminei. Prima te pregătește pentru situațiile stresante, deci te face mai alert, în timp ce ultima e asociată mai mult cu motivația și recompensa. Este sosul chimic secret din cocaină și motivul principal pentru care, pentru unii consumatori, să cumperi un gram la șase dimineața pare o idee perfect rațională. 

Cu vorbele lui Matt în minte, ai putea crede că pierderea magiei se întâmplă numai la consumatorii pe termen lung. Dar nu e așa.

Utilizatorul Reddit Szadof, în vârstă de 21 de ani, a postat despre cum și-a pierdut magia după aproximativ 12 doze: „Nu am tras niciodată de mine cu doze nebunești, mereu am fost destul de responsabil. N-am luat niciodată mai mult de 150 mg per doză”, a scris el în urmă cu șapte luni. (pentru context: doza recomandată de MDMA în studiile de cercetare este de 125 mg, urmată de o doză booster de 62,5 mg două ore și jumătate mai târziu.)

„Am încercat să iau MDMA în forme diferite de când am postat pe Reddit și niciuna nu a funcționat”, îmi spune printr-un mesaj pe Reddit Szadof, numele real Kubu. „E nașpa rău fiindcă toți prietenii mei pot să se distreze la un party sau rave, în timp ce eu sunt forțat să fiu treaz sau să iau alte substanțe.”

Mulți dintre cei care au comentat la postarea lui Kubu dau explicații prozaice pentru discontinuitatea efectelor, cea mai populară fiind că drogurile erau de calitate proastă. El crede altceva: „Am testat fiecare pastilă când am descoperit molly în urmă cu doi ani. Apoi am cumpărat MDMA de la vânzători cu reputație în loc de dealeri de pe stradă.”

Rayyan Zafar este doctorand la Centrul de Neuropsihofarmacologie și Cercetare Psihedelică de la Imperial College. „Când un individ ia pentru prima oară MDMA, creierul său nu a mai fost obișnuit cu potopul de serotonină care are loc la nivelurile suprafiziologice (adică mai mari decât normal)”, spune el. „Asta înseamnă că sentimentele de euforie, bucurie și surpriză sunt noi – iar valul de serotonină, împreună cu toți ceilalți neurotransmițători o fac o experiență memorabilă. Unii consumatori spun că după aceea, efectele nu mai sunt la fel de puternice.”

Kubu e convins că reacția asta de tip placebo nu e valabilă în cazul lui, dar că ar putea explica de ce se pierde magia pentru unii – la fel ca și mediul în care au luat. Emanuel Sferios, fondatorul organizației de harm reduction DanceSafe, spune: „Cred că multe persoane vor spune acest MDMA nu e bun când de fapt ei nu sunt într-un mediu sau stare mentală potrivite”.

Cu toate astea, avertizează că importanța spațiului și a stării este mai crucială cu psihedelice precum LSD și ciuperci halucinogene și că „MDMA are mai mult o abilitate de a te forța să te simți bine”. Mai spune și că „trebuie să faci diferența între persoanele care își pierd magia și cele care nu suportă comedown-ul.”

Sferios estimează că a luat MDMA aproximativ de 400 de ori de când a încercat prima oară ca adolescent în 1986. A pierdut magia între 1995 și 2001, timp în care a consumat „semi-regulat”, înainte să ia o pauză completă până în 2009. Magia s-a întors și a pierdut-o din nou în 2017. „Abia mai simt MDMA-ul”, spune el și adaugă că acum simte elevare ușoară a stării și unele efecte stimulente. „Dar pur și simplu nu mai e la fel și nu mai merită.”

În mod curios, Sferios adaugă că un alt drog recreațional care funcționează într-un fel similar –  substanță chimică numită 5-MAPB care crește serotonina – este foarte eficient pentru el. „Se simte mai mult ca MDMA decât MDMA-ul”. Deci ce s-ar putea petrece în creierul său?

După ce a cercetat literatura disponibilă, Matt Baggott spune că în cazul lui Sferios: „Sistemul de serotonină ar trebui să-și revină încetul cu încetul dacă oprește consumul de MDMA. Pentru persoanele ale căror creier și-a revenit doar parțial, MDMA-ul se poate să nu funcționeze total, dar alte droguri, cum ar fi 5-MAPB, ar putea fiindcă interacționează cu sistemul de serotonină într-un mod ușor diferit în comparație cu MDMA.”

„De exemplu, aceste alte droguri ar putea cauza mai puțin stres oxidativ acut în interiorului neuronilor serotoninergici sau să fie mai puțin eficiente în eliminarea transportorului de serotonină (SERT) din suprafața neuronilor. Acest tip de factori s-ar putea traduce într-o eliberare relativ mai mare de serotonină.”

Deci există informații despre cât de mult îi ia creierului să se refacă? Baggott indică un studiu din 2021 care sugerează că durează aproximativ 500 de zile ca disponibilitatea transportorului de serotonină (SERT) să se refacă – deși este o estimare bazată pe comparația dintre studii și nu există date exacte despre perioadele mai scurte. 

Ar trebui să ne facem griji că pierderea magiei este un semn de deteriorare iremediabilă? Rayyan Zafar nu crede: „Consensul datelor în domeniul neurologic și cognitiv sugerează că un consum repetat de ecstasy produce schimbări neurocognitive sau neurofiziologice pe termen mediu care sunt subtile și potențial reversibile în timp.”

mdma nu mai merge, efecte mdma, droguri, down mdma
Un polițist arată o mână de pastile în timpul unei conferințe de presă. Foto: Adek Berry/AfP via Getty Images

Zafar menționează și efectul confuz dacă iei mai mult de un drog în același timp cu alcool și alte sedative precum ketamina și benzodiazepinele care reduc efectele MDMA-ului, în timp ce „cocaina poate reduce efectele euforice fiindcă efectele dopaminei inundă părțile emoționale ale creierului și diluează efectele emoționale serotoninergice (legate de serotonină).”

Una dintre substanțele sugerate uneori de consumatori pentru a redescoperi magia este Piracetamul: un nootropic sintetic cunoscut pentru tratarea myoclonus (AKA spasme musculare involuntare). Cercetările au descoperit că poate de asemenea îmbunătăți procesele cognitive precum învățarea și memoria la voluntarii sănătoși, iar studiile pre-clinice pe șoareci au sugerat că poate fi eficient în stimularea efectelor MDMA-ului. 

Nu există o metodă de prescriere a Piracetamului, dar, potrivit unui mega thread Reddit despre subiect, există două intervale tipice: fie înainte în cantități mici (de exemplu 2400 de mg împărțite pe parcursul a câtorva zile până la ziua în care iei MDMA), cu o doză mai mare în ziua cu pricina sau o doză mare de „atac” (două până la patru grame) cu câteva ore înainte să iei prima doză de MDMA.

„Unele persoane spun că Piracetamul funcționează pentru ei, dar alții n-au avut succes. Nu știm de ce ar putea funcționa”, spune Baggott. Sferios spune că propriul său experiment cu Piracetam nu a avut succes – și că „rămâne sceptic” în privința potențialului său sau al altor suplimente despre care se zvonește că ar aduce înapoi magia, precum NAC.

Deci care e cea mai bună modalitate de a păstra magia? „Doze mai mici, mai rar”, spune Sferios și adaugă: „Oamenii care iau 200 de mg, apoi încă 200 de mg patru ore mai târziu se supun la un risc neurotoxic mai mare.”

Și dacă magia te abandonează, poți mereu să aștepți și să vezi dacă într-un final revine. Sau să încerci abordarea Laurei: „Iau uneori, dar așteptările mele sunt recalibrate”, spune ea. „E ca și cum ai fi într-o relație lungă – nu mai ești așa de îndrăgostită, dar ai momente, iar îndrăgosteala a fost înlocuită de ceva mai satisfăcător. Încă îmi place.”